Sistemele de inteligență artificială și eficiența activității decizionale

Complexitatea afacerilor si a mediului de desfasurare a acestora a crescut simtitor in ultimele decenii. Exista cateva cauze majore care au determinat aceasta crestere a complexitatii - numarul de solutii posibile foarte mare, dificultatea prezicerii consecintelor pe termen lung datorita cresterii gradului de incertitudine, efectele erorilor in luarea deciziilor, care pot fi dezastruoase datorita complexitatii operatiilor si a reactiei in lant pe care o eroare poate sa o cauzeze in diverse sectoare ale nivelelor micro si macroeconomic. Mediul informational din afaceri este din ce in ce mai complex si datorită cresterii volumului de informatii relevante pentru afaceri, a numarului de resurse informationale si a numărului de tehnologii utilizate pentru acces si stocare a datelor. Intelegerea contextului in care se desfasoara procesul decizional intr-o firma, a factorilor care determină succesul sau insuccesul unei decizii, a factorilor care determina cresterea eficacitatii deciziilor, a categoriilor de decidenti si a stilurilor lor decizionale este foarte importanta in proiectarea si construirea unui sistem informational. Acesta trebuie sa fie o componenta integrala a muncii manageriale deoarece poate extinde abilitatea managerului de a procesa rapid informatiile valabile si de a aborda probleme complexe, consumatoare de timp, micşoreaza timpul afectat procesului decizional, imbunatateste fiabilitatea procesului decizional, incurajeaza procesul de explorare si invatare, creeaza un avantaj strategic sau competitiv pentru organizatie.

Dezvoltarea tehnologiei informationale a condus la includerea informatiei ca a sasea resursa organizationala, alaturi de resursele umane, masini, resursele financiare, materiale si management. Chiar in conditiile intangibilitatii, informatia reprezinta o modalitate extrem de eficienta si economica de a reuni celelalte resurse ale firmei. In plus, informatia este utilizata atat pentru asistarea celelorlalte cinci resurse in coordonarea activitatilor organizationale, cat si pentru planificarea, directionarea si controlarea acestor activitati. In acest context, construirea de sisteme informatice competente pentru asistarea deciziilor apare ca o prioritate pentru noul val de manageri. In aceste conditii si tinand cont de ritmul accelerat al afacerilor, apare nevoia definita de a utiliza un sistem informatic care sa asiste managerii. Sistemul nu trebuie sa impiedice procesul rational al managerilor, dar trebuie sa mareasca capacitatea lor si sa devina o extensie a ratiunii managerilor. Rolul sistemelor informatice pentru management consta in imbunatatirea costurilor, marirea potentialului de crestere a afacerii si automatizarea sau asistarea procesului decizional. Asistarea deciziilor prin instrumente specifice tehnicii de calcul a inceput in urma cu aproximativ 25 de ani si a fost justificata initial de erorile datorate unor "slabiciuni" tipic umane. Conform lui Butler, cazuri concrete si experimente de laborator au pus in evidenta cinci caracteristici umane care pot conduce la erori în procesul decizional:

- oamenii sunt mai sensibili la consecintele negative decat la cele pozitive.

- nu reusesc sa se descurce cu evenimentele de probabilitate scazuta.

- sunt mai degraba inclinati sa accepte un rezultat negativ daca este prezentat ca un cost, decat daca este prezentat ca o pierdere.

- nu stiu sa recunoasca elementele aleatoare.

- nu stiu cand sa se opreasca in problema costurilor.

Din punct de vedere al deciziilor, managerul trebuie sa identifice si sa initieze schimbarile, sa rezolve alocarea resurselor, manipularea perturbarilor si de asemenea indeplineste rolul de negociator. Corespunzator acestor roluri ale managerului, sistemele informatice trebuie sa fie capabile sa automatizeze procesul decizional (in cazul deciziilor programabile), respectiv sa asiste managerul in procesul decizional (in cazul deciziilor neprogramabile). O decizie neprogramabila este, de exemplu, alegerea pretului de intrare pe piata si a culorii ambalajului pentru o marca noua de ciocolata. In acest caz calculatorul proceseaza informatiile referitoare la vanzarile pentru diferite nivele de pret si genereaza, sub diverse forme grafice, statistici referitoare la vanzarile in cazul preturilor cuprinse intre anumite limite. In final decizia trebuie sa fie luata de manager.

Avantajele introducerii sistemelor soft in asistarea deciziilor constau in culegerea si prelucrarea rapida a unui volum mare de date, utilizarea metodelor si modelelor economico-matematice riguroase in analiza si interpretarea informatiilor, precum si în realizarea unor corelatii multiple intre elementele si fenomenele caracteristice situatiilor decizionale analizate, corelatii care ofera posibilitatea unor analize si interpretari complex fundamentate si de regula, prezentate intr-o maniera deosebit de sugestiva pentru decident. Principalele limite ale sistemelor de asistare a deciziei tin de imposibilitatea de a substitui complet si perfect rationamentul uman, de gradul redus in care iau în considerare incertitudinea mediului economic si de dependenta dintre performantele acestor sisteme soft si cele ale sistemelor de calcul pe care sunt implementate. Un alt impediment in utilizarea pe scara larga a acestor sisteme il reprezinta costul lor destul de ridicat. Cu toate acestea, influenta sistemelor suport de decizie si a sistemelor expert asupra cresterii eficientei activitatii decizionale nu poate fi contestata.

Foarte mult timp s-a crezut ca rationamentul uman in formele sale intuitive, rationament care constituie principalul motor in activitatea decizionala, nu poate fi incredintat unui calculator. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, aceasta credinta a fost infirmata de aparitia elementelor de inteligenta artificiala. Treptat, pe baza acesteia, s-a raspandit ideea ca prin folosirea calculatorului s-ar putea realiza tot ceea ce face omul. Cu certitudine, ideea pare inca ambitioasa si este nevoie de multa munca pentru a se ajunge la performanta de a se inlocui total capacitatile umane cu cele ale calculatoarelor. Nu pot fi insa ignorate performantele obtinute in rezolvarea problemelor specializate prin utilizarea sistemelor de inteligenta. Perfectionarea lor continua, dublata de imbunatatirea performantelor computerelor, ofera posibilitati sporite de preluare a unor segmente din ce in ce mai cuprinzatoare ale activitatii de rationare desfasurata de catre decidentul uman.