Sistemul de Învățământ din Germania

Sistemul de învăţământ al Republicii Federale Germania are două trăsături care îl disting faţa de sistemele de învăţământ ale cele mai multe state industrializate:

• În ciclul secundar superior există trei sau patru tipuri de şcoli paralele dar separate, precedate de ciclul primar comun.

• Forma „duală” a formării profesionale este foarte importantă. Principala sa funcţie este asigurarea muncitorilor calificaţi prin formare la locul de muncă.

În Germania, şcolile, ca şi universităţile şi institutele de învăţământ superior sunt de regulă instituţii de stat. Instituţiile de învăţământ particulare joacă un rol secundar după criteriul numărului de elevi şi studenţi. Cu excepţia acestora, toate şcolile – generale şi profesionale vocational – ca şi institutele de învăţământ superior şi universităţile sunt gratuite.

Sistemul de învăţământ german este format din:

Învăţământ general

De la vârsta de 3 la 6 ani copiii pot frecventa Kindergärten (învăţământul preprimar).

Învăţământul obligatoriu debutează la vârsta de 6 sau 7 ani împliniţi şi durează 9 sau 10 ani (în funcţie de stat). Toţi copiii trebuie să frecventeze la început Grundschule (şcoala primară) pentru 4 sau 6 ani. În general de la vârsta de 6 ani copiii din învăţământul obligatoriu merg la o Grundschule locală. Apoi aleg filiere separate. Părinţii decid la acest moment – pe baza sfatului profesorului – în privinţa tipului de şcoală pe care să o urmeze copilul: Hauptschule (şcoală secundară inferioară), Realschule (şcoală secundară intermediară) sau Gymnasium (şcoală secundară superioară). În unele regiuni germane sunt şi Gesamtschulen (şcoli secundare comprehensive) care combină toate cele trei tipuri de şcoli într-o singură formă.

Învăţământ profesional

În Germania, doar o mică proporţie de tineri îşi finalizează pregătirea profesională în şcoală. Aproximativ trei sferturi dintre tineri din orice şcoală generală (fără să includem şcolile superioare în Gymnasien) sunt formaţi în companii. În plus, cursanţii companiei frecventează cursurile şcolii profesionale. De aceea se vorbeşte despreun sistem”dual” în formarea profesională.

Învăţământ superior

Odată cu obţinerea Abitur sau Fachabitur (certificat de învăţământ secundar superior / certificat secundar specializat), absolventul poate alege dintr-o gamă de instituiţii de învăţământ superior din Germania: Universität (universitate), Technische Hochschule (universitate tehnică), Pädagogische Hochschule (colegiu pedagogic), Kunsthochschule/ Musikhochschule (colegiu de artă/ colegiu de muzică) or Fachhochschule (colegiu de ştiinţe aplicate):

În plus, sistemul de învăţământ asigură educaţia adulţilor, eLearning şi învăţământ pentru persoane cu cerinţe speciale (cu dizabilităţi, elevi străini, copii supradotaţi sau elevi cu cerinţe educative speciale).

Învăţământ general

Învăţământul cu program normal este obligatoriu de la 6 la 15 sau 16 ani – în funcţie de Land (stat în Germania). Învăţământul cu durată redusă este obligatoriu până la vârsta de 18 ani pentru cei ce nu frecventează cursurile cu program normal. Predarea de o jumătate de zi este forma tradiţională de predare, iar şcolile cu program prelungit constituie o excepţie în Germania, în pofida faptului că extinderea sistemului de şcoli cu program normal este unul din accentele reformei federale în învăţământ.

Organizarea

În general, copiii de 6 ani încep şcoala obligatorie locală Grundschule (şcoală primară). În funcţie de legislaţia din Land-ul respectiv, părinţii hotărăsc ce tip de şcoală vor frecventa copiii în ciclul secundar inferior, pe baza evaluării din şcoala primară a elevilor care îndeplinesc anumite criterii de performanţă şi/sau la decizia autorităţilor din învăţământ.

Anul şcolar curpinde între 188 şi 208 zile în perioada august - iulie. O săptămână conţine 19-28 ore la ciclul primar şi 28-30 ore la ciclul secundar.

Finanţare/ Taxe şcolare

Kindergärten (grădiniţele) sunt conduse de regulă de organisme din afara sectorului public (biserici şi asociaţii de binefacere) dar şi părinţii sunt aşteptaţi să contribuie, pe lângă fondurile publice şi alte fonduri alocate.

Sistemul şcolilor publice este finanţat pe baza împărţirii responsabilităţilor între Länder şi Kommunen (autorităţile locale): în timp ce autorităţile locale suportă cheltuielile cu plata personalului nedidactic şi cele materiale, Ministerele Educaţiei şi Culturii din Länder sunt responsabile pentru plata personalului didactic. Şcolile publice nu percep taxe de şcolarizare.

Responsibilităţi şi îndrumare

În Germania, responsibilitatea pentru sistemul de învăţământ este condiţionată de structura federală a ţării. Conform Grundgesetz (constituţiei), legislaţia şi administraţia învăţământului sunt în ce mai mare parte responsabilitatea Länder (într-un sistem ce cuprinde Ministerele Educaţiei ale Land-ului, autorităţile regionale şi cabinetele şcolare la nivel local) şi coordonate naţional de Kultusministerkonferenz (conferinţa miniştrilor educaţiei şi culturii ai Länder). În sarcina guvernului federal intră legislaţia privind cadrul general pentru învăţământul superior şi asistenţa financiară a pregătirii individuale, inclusiv promovarea personalului academic tânăr.