Sistemul de Invatamant Superior din Romania Versus Sistemul de Invatamant Superior din Portugalia

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Sistemul de Invatamant Superior din Romania Versus Sistemul de Invatamant Superior din Portugalia.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Mihaela Comanescu, Ion Plumb

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domenii: Management, Merceologie, Pedagogie

Cuprins

I. A. Scurtă prezentare a sistemului de învâţământ superior din România 2
B. Analiza SWOT a sistemului de învăţământ superior 5
1. Puncte forte 5
2. Puncte slabe 6
3. Oportunități 11
4. Amenințări 12
II. A. Scurtă prezentare a sistemului de învăţănmânt superior din Portugalia 13
B. Analiza SWOT a sistemului de învăţământ superior din Portugalia 15
1. Puncte forte 15
2. Puncte slabe 17
III. Recomandări / best practices de urmat pentru sistemul de învățământ superior din România 18
Bibliografie 20

Extras din document

Scurtă prezentare a sistemului de învâţământ superior din România

Învâţământul superior din România reprezintă domeniul de activitate şi interes al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Învăţământul superior se realizează prin instituţii de învăţământ: universităţi, institute, academii de studii şi şcoli de studii postuniversitare. Misiunea instituţiilor de învăţământ superior este de învăţământ şi de cercetare sau numai de învăţământ.

Învăţământul universitar are caracter deschis şi se organizează sub formă de:

- învăţământ universitar de scurtă durată;

- învăţământ universitar de lungă durată.

Învăţământul universitar de stat este gratuit, pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern, şi cu taxă, conform legii. În învăţământul universitar de stat gratuit se percep taxe pentru: depăşirea duratei de şcolarizare prevăzute de lege, admiteri, înmatriculări, reînmatriculări, repetarea examenelor şi a altor forme de verificare, care depăşesc prevederile planurilor de învăţământ. De asemenea, se pot percepe taxe şi pentru activităţi neincluse în planul de învăţământ, conform metodologiei aprobate de senatul universitar. Cuantumul taxelor şi scutirea de la plata acestora se stabilesc de senatele universitare. Pot participa la admiterea în învăţământul universitar absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenţa fiecărei instituţii de învăţământ superior, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale. Admiterea se poate organiza în două sesiuni. Absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat, care au obţinut în unul din ultimii 2 ani de studii distincţii la olimpiade şcolare internaţionale, la concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic, au dreptul de a se înscrie în învăţământul universitar fără susţinerea admiterii. Absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat, care au obţinut, în cel puţin unul din ultimii 2 ani de studii, premii la olimpiade şcolare, la concursuri artistice sau sportive, de nivel naţional sau pe grupe de ţări, pot fi admişi în învăţământul universitar, conform criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale şi criteriilor specifice elaborate de senatele universitare.

Activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă. Formele de învăţământ seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă pot fi organizate de instituţiile de învăţământ superior care au cursuri de zi. Durata studiilor în învăţământul universitar seral şi în cel cu frecvenţă redusă este mai mare cu un an decât cea prevăzută pentru învăţământul de zi. Durata studiilor în învăţământul universitar la distanţă se reglementează prin hotărâre a Guvernului.

În instituţiile de învăţământ superior pot fi înscrişi şi studenţi străini, în conformitate cu prevederile legale. Cetăţenii străini care studiază în România în învăţământul superior de stat, cu excepţia celor care beneficiază de burse din partea statului român, plătesc taxe de şcolarizare stabilite anual prin hotărâre a Guvernului.

Sistemul naţional de învăţământ superior este structurat pe 3 niveluri de studii universitare:

• Studii universitare de licenţă

• Studii universitare de masterat

• Studii universitare de doctorat

Studiile universitare de licenta corespund unui numar cuprins între minimum 180 si maximum 240 de credite de studiu transferabile, conform Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS). În sensul legii învăţământului 84-1995, creditele de studiu transferabile sunt valori numerice alocate unor unitati de cursuri si altor activitati didactice. Prin creditele de studiu transferabile se apreciaza, în medie, cantitatea de munca, sub toate aspectele ei, efectuata de student pentru însusirea unei discipline. La învatamântul de zi, durata normala a studiilor universitare de licenta este de 3 - 4 ani si corespunde unui numar de 60 de credite de studio transferabile pentru un an de studiu. Durata studiilor de licenta pentru învatamântul tehnic este de 4 ani. La învatamântul seral, durata studiilor pentru obtinerea numarului de credite de studiu transferabile, necesare absolvirii, este mai mare cu un an fata de cea de la învatamântul de zi în domeniul respectiv. Durata studiilor pentru obtinerea creditelor de studiu transferabile la învatamântul cu frecventa redusa si la distanta se reglementeaza prin hotarâre a Guvernului.

Studiile universitare de licenta asigura un nivel de calificare adecvat exercitarii unei profesii în vederea insertiei pe piata fortei de munca, prin cunostinte generale si de specialitate corespunzatoare. În cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica. Studiile universitare de licenta ofera cunostinte si competente largi, pe domenii de studii. Cunostintele generale permit abordarile stiintifice ale domeniului de specialitate, care sa asigure întelegerea, inovarea si crearea de cunostinte noi, precum si comunicarea efectiva orala si scrisa în domeniul de specialitate si în contexte culturale diverse.

Competentele generale se refera la:culegerea, analiza si interpretarea de date si de informatii din punct de vedere cantitativ si calitativ, din diverse surse alternative, respectiv din context profesionale reale si din literatura în domeniu, pentru formularea de argumente, decizii si demersuri concrete; utilizarea unor moduri diverse de comunicare scrisa si orala, inclusiv într-o limba straina; utilizarea tehnologiilor informatice; asumarea responsabilitatii de a elabora un program personal de autoperfectionare; conceperea si conducerea proceselor specifice domeniului.

Studiile universitare de masterat corespund unui numar de credite de studiu transferabile cuprins, de regula, între 90 si 120. Prin exceptie, în functie de durata studiilor universitare de licenta, limita inferioara poate fi de 60 de credite de studiu transferabile.

La învatamântul de zi, durata normala a studiilor universitare de masterat este de 1 - 2 ani si corespunde unui numar de 60 de credite de studio transferabile pentru un an de studiu. Studiile universitare de masterat asigura aprofundarea în domeniul studiilor de licenta sau într-un domeniu apropiat, dezvoltarea capacitatilor de cercetare stiintifica si constituie o baza pregatitoare obligatorie pentru studiile doctorale. Diplomele de master atesta ca titularii acestora au dobândit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice. Cunostintele generale se refera la:familiarizarea cu cele mai noi si avansate dezvoltari ale cunoasterii în domeniu; abilitati superioare de cercetare independenta; capacitatea de a aplica teoria în situatii noi si care nu au putut fi prevazute.

Cunostintele de specialitate se refera la: acumularea unei cantitati substantiale de cunostinte noi; identificarea, abordarea si solutionarea de probleme cognitive si profesionale noi; compararea cunostintelor noi cu cele traditionale si capacitatea de a stabili relatii între acestea, în vederea sesizarii directiilor noi de crestere a cunoasterii si de dezvoltare a profesiei. Competentele generale se refera la: aplicarea creativa a tehnicilor de cercetare si rezolvare de probleme; elaborarea de studii si rapoarte publicabile sau aplicabile profesional; capacitatea de a conduce grupuri de lucru si de a comunica în context dintre cele mai diverse; capacitatea de a actiona independent si creativ în abordarea si solutionarea problemelor, de a evalua obiectiv si constructiv stari critice, de a rezolva creative probleme si de a comunica rezultate în mod demonstrativ; abilitati de conducator si angajare clara pe calea propriei dezvoltari profesionale

Studiile universitare de doctorat au, de regula, o durata de 3 ani. În situatii speciale, când tematica abordata necesita o perioada mai mare de studiu sau experimentare, durata poate fi prelungita cu 1 - 2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducatorului de doctorat. Sustinerea tezei de doctorat se poate face în termen de maximum 3 ani de la terminarea studiilor universitare de doctorat. Diploma de doctor atesta ca titularul acesteia a dobândit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice Cunostintele generale se refera la acumularea, interpretarea si dezvoltarea cunoasterii de vârf din domeniul de doctorat. Competentele generale se refera la: dezvoltarea tehnicilor de cercetare si aplicarea lor în contexte diverse si specifice; constructie teoretica si aplicare profesionala; constructii discursive de tip academic pentru publicatii de prestigiu în domeniu si de tipul cunoasterii comune pentru comunicare publica; asumarea responsabilitatii de a elabora un program de cercetare, spirit critic, creativitate, inventivitate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Sistemul de Invatamant Superior din Romania Versus Sistemul de Invatamant Superior din Portugalia.doc

Alte informatii

Proiectul a fost prezentat in cadrul seminarului de Managementul serviciilor publice. A fost realizat in cadrul Facultatii de Management, profil Administratie Publica, ASE Bucuresti.