Sistemul educațional din Franța și Germania

1.Titlul lucrarii si justificarea acestuia

Studiu comparativ intre sistemul educational din Franta si sistemul educational din Germania.

Am ales sa realizez o comparatie intre cele doua sisteme educationale intrucat sistemul sunt doua din cele mai dezvoltate si bine structurate sisteme educationale din Europa. În Germania, şcolile, ca şi universităţile şi institutele de învăţământ superior sunt de regulă instituţii de stat. Instituţiile de învăţământ particulare joacă un rol secundar după criteriul numărului de elevi şi studenţi. Cu excepţia acestora, toate şcolile – generale şi profesionale vocational – ca şi institutele de învăţământ superior şi universităţile sunt gratuite.

Sistemul de învăţământ german asigură educaţia adulţilor, eLearning şi învăţământ pentru persoane cu cerinţe speciale (cu dizabilităţi, elevi străini, copii supradotaţi sau elevi cu cerinţe educative speciale).

Sistemul de învăţământ francez este foarte bine centralizat, organizat şi ramificat. El este divizat în trei stadii diferite : învăţământul primar, învăţământul secundar şi învăţământul superior.In prezent 15 milioane de elevi si studenti , adica un sfert din populatie , sunt in sistemul de invatamant, din care doar peste 2 milioane sunt in invatamantul superior.

2. Prezentarea particularităţilor sistemului educational din Germania

Sistemul educational din Germania are două trăsături care îl disting faţa de sistemele de învăţământ ale cele mai multe state industrializate:

• În ciclul secundar superior există trei sau patru tipuri de şcoli paralele dar separate, precedate de ciclul primar comun.

• Forma „duală” a formării profesionale este foarte importantă. Principala sa funcţie este asigurarea muncitorilor calificaţi prin formare la locul de muncă.

Sistemul de învăţământ german este format din:

Învăţământ general

De la vârsta de 3 la 6 ani copiii pot frecventa Kindergärten (învăţământul preprimar).

Învăţământul obligatoriu debutează la vârsta de 6 sau 7 ani împliniţi şi durează 9 sau 10 ani (în funcţie de stat). Toţi copiii trebuie să frecventeze la început Grundschule (şcoala primară) pentru 4 sau 6 ani. În general de la vârsta de 6 ani copiii din învăţământul obligatoriu merg la o Grundschule locală. Apoi aleg filiere separate. Părinţii decid la acest moment – pe baza sfatului profesorului – în privinţa tipului de şcoală pe care să o urmeze copilul: Hauptschule (şcoală secundară inferioară), Realschule (şcoală secundară intermediară) sau Gymnasium (şcoală secundară superioară). În unele regiuni germane sunt şi Gesamtschulen (şcoli secundare comprehensive) care combină toate cele trei tipuri de şcoli într-o singură formă.

Învăţământ profesional

În Germania, doar o mică proporţie de tineri îşi finalizează pregătirea profesională în şcoală. Aproximativ trei sferturi dintre tineri din orice şcoală generală (fără să includem şcolile superioare în Gymnasien) sunt formaţi în companii. În plus, cursanţii companiei frecventează cursurile şcolii profesionale. De aceea se vorbeşte despre un sistem”dual” în formarea profesională.

Învăţământ superior

Odată cu obţinerea Abitur sau Fachabitur (certificat de învăţământ secundar superior / certificat secundar specializat), absolventul poate alege dintr-o gamă de instituiţii de învăţământ superior din Germania: Universität (universitate), Technische Hochschule (universitate tehnică), Pädagogische Hochschule (colegiu pedagogic), Kunsthochschule/ Musikhochschule (colegiu de artă/ colegiu de muzică) or Fachhochschule (colegiu de ştiinţe aplicate):

În plus, sistemul de învăţământ asigură educaţia adulţilor, eLearning şi învăţământ pentru persoane cu cerinţe speciale (cu dizabilităţi, elevi străini, copii supradotaţi sau elevi cu cerinţe educative speciale).

2.1 Invatamant si formare profesionala

În Germania sunt aproximativ 350 de calificări profesionale recunoscute. Formarea profesională iniţială poate începe după învăţământul obligatoriu, i.e. în general de la vârsta de 15 ani, cuprinde şcoli cu program normal şi parţial şi companii care oferă formare în sistem dual. Durata formării este de la 2 la 3,5 ani şi majoritatea ocupaţiilor presupun 3 ani de formare.

Conceptul de calificări suplimentare este o abordare relativ nouă pentru încurajarea învăţării dincolo de calificarea iniţială standard sau după încheierea şcolii secundare superioare ori a formării duale.