Sticle de construcții

Domeniu: Management

Conține 1 fișier: docx

Pagini : 57 în total

Cuvinte : 11710

Mărime: 100.59KB (arhivat)

Publicat de: Maricica Biro

Puncte necesare: 7

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

I. STUDIU DE PIAȚĂ, INDENTIFICARE CLIENȚI
I.1 Prezentarea produsului 4
I.2 Indentificarea clienților potențiali 5
I.3 Indentificarea factorilor de succes pentru fabricarea produsului 6
I.4 Indetificarea legăturii întreprinderii cu factorii externi 7
I.5 Proiectarea acțiunilor promoționale 7
II. AMPLASAREA ȘI PLANUL GENERAL AL ÎNTREPRINDERII
II.1 Determinarea amplasamentului întreprinderii 7
II.2 Amplasarea întreprinderii pe teritoriul localității 12
II.3 Stabilirea relațiilor de dependență dintre diferite departamente și secția proiectată 12
II.4 Alegerea felului clădirilor 12
II.5 Modalități de extindere pentru amplasarea propusă 13
II.6 Stabilirea structurii de producție 13
II.7 Planul general al întreprinderii 14
III. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCȚIEI
III.1 Justificarea necesității și oportunității tehnologiei adoptate 15
III.2 Proiectarea desfășurării procesului de producție 15
III.3 Stabilirea procesului de producție 17
III.4 Caracterizarea procesului tehnologic 17
III.5 Proiectarea amplasării elementelor liniilor de fabricație 18
IV. PROIECTAREA ASIGURĂRII CALITĂȚII
IV.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calității
IV.2 Proiectarea atribuțiilor compartimentului de asigurare a calității
IV.3 Proiectarea atribuțiilor conducerii tehnice a procesului de producție privind calitatea
IV.4 Proiectarea atribuțiilor operatorilor privind asigurarea calității
IV.5 Amplasarea punctului de control pe fluxul de fabricație
V. PROIECTAREA ACTIVITĂȚILOR DE REPARAȚIE
V.1 Proiectarea activităților de reparație
V 1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparație
V 1.2 Elaborarea planului de reparație
V 1.3 Proiectarea obiectivelor activității de reparație
V 1.4 Proiectarea organizării activităților de reparație
V.2 Proiectarea transportului intern
V 2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern
V 2.2 Proiectarea regulilor de bază ce trebuie respectate în organizarea trensportului intern
V 2.3 Stabilirea transportului ce se realizează în întreprindere
V. 3 Proiectarea activităților de depozitare
V 3.1 Proiectarea biectivelor organizării depozitului
V 3.2 Alegerea amplasamentului pentru depozit
V 3.3 Proiectarea fluxului de materiale din interiorul depozitului
VI. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
VI.1 Proiectarea fișei de post pentru șeful de secție
VI.2 Proiectarea cerințelor necesare pentru meseria de operator tablonist
VI.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihnă
VI.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor
VI.5 Proiectarea condițiilor de muncă
VI. 6 Proiectarea necesarului de forță de muncă
VI. 7 Proiectarea organigramei secției de producție
VII. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI ÎNTREPRINDERII
VII.1 Proiectarea misiunii întreprinderii
VII.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale
VII.3 Proiectarea strategiilor pe domeniul activ
VII.4 Alegerea unor metode de conducere
VII.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficientă dintre manager și subordonați
VII.6 Proiectarea de 5 reguli de motivare a angajaților
VII.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioară
VII.8 Proictarea unui contract individual de muncă
VII.9 Proiectarea unui slogan pentru întreprindere
VII.10 Stabilirea unei formule care să exprime eficiența muncii unui manager
VIII. CONCLUZII

Extras din proiect

Saint Gobain Glass

I Studiu de piaţă cu lansarea fabricației produsului

I.1 Prezentarea produsului

Sticla este unul dintre materialele sintetice des întâlnite în viaţa de toate zilele. Deși starea vitroasă nu face parte din cele patru stări cu care se ocupă fizica (starea gazoasă, lichidă,solidă și cea de plasmă) larga utilizare practică justifică considerarea acesteia ca una dintre corpurile rigide speciale, a cărei cunoaștere este deosebit de importantă ,nu numai fabricantului, ci și utilizatorului.

Omul de rând, comerciantul şi consumatorul întelege prin sticlă, în primul rând, un produs industrial cu o anumită utilitate. Dar, întelege și o anumită stare, altfel, cum ne-am explicat termenul de “ sticlă de plastic” sau termenul de geam, folosit în loc de sticlă plană. Chimistul, întelege prin sticlă produsul rigid, rezultat în urma răcirii topiturilor unor substanțe sau amestecuri de substanțe. Fizicianul, numește materialul ca fiind vitros dacă vâscozitatea lui crește continuu cu scăderea temperaturii. Cercetătorul în știința materialelor privește sticla ca un produs rigid, având o structură mai apropiată de ceea a topiturii, decât a unui solid, pe care îl considera cristalin.

Analizând aceste câteva consideraţii despre sticlă se poate observa că este greu de dat o definiție umanim acceptată şi pe de-a întregu corectă. Cu toate acestea există preocupări în a defini materialele ce posedă însușirile sticlelor.

Într-o accepțiune mai largă sticla este un solid vitros, noncristalin, caracterizat prin ordonare la distanțe mici și rigiditate. Această slabă ordonare în comparație cu solidul cristalin face ca materialul vitros să posede un exces de energie liberă, deci, să prezinte o comportare labilă. În condiții normale, această instabilitate a materialului vitros nu se manifestă timp îndelungat.

Sticla este unul din produsele cu largi utilizări în diferite domenii, începând cu bunurile de larg consum si continuând cu tehnicile de vârf. Pentru a avea o imagine de ansamblu a domeniului vast de folosire se prezintă principalele tipuri de sticle fabricate:

a) Sticla de menaj.Viaţa modernă ar fi de neconceput fără acest material,

care posedă calitati extrem de agreate, satisfăcând exigențele consumatorilor. Obiectele din sticlă obișnuită de ambalaj (butelii și borcane), din sticlă de menaj, din cristal sau din sticlă termorezistentă reprezintă si acum, în era materialelor plastice, principalele ustensile întâlnite in gospodăria fiecărui cetățean.

b) Sticla ornamentală. Calitățile sale optice, prelucrabilitatea, ca și preţul

redus fac ca acest material să fie considerat unul extrem de căutat de artiști și consumatorii de artă.

c) Sticla în tehnica iluminatului. De la utilizarea sticlei în confecționarea

apărătorilor de flacără ale lămpilor de ulei, până la actualele becuri economice au trecut mai bine de trei secole.

d) Sticla în domeniul medical. Medicina moderna utilizeaza sticla în variate

scopuri, cum sunt:

-sticla pentru fiole;

-confecţionarea aparaturii de investigare optică, părţi componente ale microscoapelor, endoscoapelor, aparatelor roentgen etc.;

-confecţionarea lentilelor pentru ochelari;

-sterilizarea în ultraviolet;

-tratament în inflaroșu și ultraviolet;

-sticlărie și aparatură de laborator;

-fibră de sticlă în investigații interne;

-bioglass și bio-vitroceramici, utilizate în protecția dentară și reparatorie etc.

e) Sticla de laborator.Utilizarea sticlei în laboratorul chimic, biochimic și biologic are rădăcini străvechi. Preoţii templelor antice, apoi alchimiștii au fost cei care au utilizat sticla în experienţele lor preparative.

f) Sticla electrotehnica. Prima dată electrotehnică a valorificat proprietațile dielectrice ale sticlei, ea fiind folosită la fabricarea izolatorilor electrici de joasă, medie și înaltă tensiune. Firul telefonic a fost la început suspendat cu ajutorul izolatorului de sticlă.

g) Alte utilizări ale sticlei. Sticla este utilizată în domeniul construcțiilor de mașini(parbrize, lunete, geamuri ale mijloacelor de transport), ca lubrefiant la fasonarea barelor și țevilor, în energetică clasică, de la banalele vizoare la debitmetre, termometre, până la sticla nucleară pentru absortia razelor gama și a celor cu neutroni.