Stilul de Munca al Managerilor

1.Importanţa studiului

Stilul de muncă este strâns legat de calităţile şi personalitatea celui ce îl exercită şi de modul în care foloseşte timpul. În lume, noţiunea de stil de muncă are concepţii multiple se referă la diferite sfere ale activitaţii umane. De regulă, se atribuie omului un stil numai atunci când are o personalitate bine definită si când reuşeşte să o realizeze în atitudine şi în activitate.

Stilul de muncă al managerului se cunoaşte şi se apreciează prin anumite instrumente de diagnostic – chestionare ceeace permite managerului să se încadreze în norme şi criteriile verificate de eficienţa în conducerea societăţii comerciale. In acest proces poate fi utilizată scara de evaluare a eficienţei imprimate de stilul de muncă al managerului pe care o prezint în continuare. Am proiectat aceasta scară de evaluare efectuând măsurători pe mai mulţi manageri ai unor companii din Braşov.

Chestionarul utilizat pentru a măsura tendinţele de bază de comportament şi de atitudine cuprinde un număr de 13 întrebări. Alternativele de răspuns pentru fiecare întrebare se intend pe o scară de evaluare care porneşte de la 0 (nu), 1 (uneori), 2 (da).

Studiul a fost elaborat în vederea aflării modelului stilului de muncă a managerilor unor importante firme din Braşov, a modului în care îşi desfăşoară activitatea, dacă se ţine cont de părerile subordonaţilor, dacă aceştia deţin informaţiile necesare şi mijloacele utile pentru a-şi îndeplinii atribuţiile ce le revin.Pentru analiza datelor, respondenţii au fost rugaţi să furnizeze şi următoarele date personale: grupa de vârstă în care fac parte, precum şi sexul.

În analiza ce urmează voi folosi drept suport datele colectate prin intermediul chestionarului aplicat pe eşantionul de 15 manageri care au avut bunăvoinţa să ne răspundă la întrebări.

2. Conceptul de stil de muncă

Stilul de muncă nu reprezintă o noţiune abstractă. Stilul este felul propriu de a se exprima al unei persoane, o metodă sau o manieră de lucru, de interpretare, un mod sau altul de a fi, de a acţiona, de a se comporta. El este constituit mai ales din expresiile sau manifestările exterioare ale personalităţii în raport cu situaţia socială în care se desfăşoară.

În conducerea societăţii comerciale, stilul de muncă exprimă modul în care managerul îşi exercită atribuţiile care îi revin, rolul pe care îl are în organizarea, îndrumarea şi controlul salariaţilor, natura comportamentului său în acest proces.

Stilul de muncă implică o îmbinare de elmente teoretice şi metodice, de cunoştinţe şi deprinderi, reflectând necesităţile obiective şi particularităţi de structură psihică a managerului. Pentru a fi eficient prin stilul său, managerul este dator să se adapteze situaţiilor, să sesizeze elementele esenţiale, să trateze diferenţiat pe salariaţi şi problemele pe care aceştia le ridică.

2.1 Conţinutul stilului de muncă al managerului

O dată cu modificările ce apar în viaţa societăţii comerciale se schimbă şi exigenţele managerului şi ale stilului său de muncă. Contactul dintre manager şi salariaţii societăţii comerciale are un caracter funcţional, în sensul că fiecare trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile şi rolul său.

În stilul de muncă al managerului se manifestă întreaga sa linie de conducere şi activitate.

El este organic legat de metodele şi mijloacele pe care managerul le foloseşte în toate etapele procesului managerial. Stilul managerului se regăseste în procesul de adoptare a deciziilor, în planificarea strategiei şi politicii de dezvoltare a societetii comerciale, în organizarea managerială, în controlul activităţii de aprovizionare, de producţie, desfacere, precum şi în cea financiar-contabilă.

Pentru a putea să exercite în mod eficace managmentul societăţii comerciale, managerul dispune de o gamă întreagă de mijloace economice, juridice, morale, precum si de un sistem de metode de convingere sau de constrângere. Folosirea diferită a acestora pentru funcţionarea normală a societăţii comerciale depinde printre altele şi de stilul de muncă al managerului.

În funcţionare optimă a sistemului mamangerial un rol important revine autorităţii managerului. Acesta reprezintă mijlocul prin care se asigură supunerea voinţei colectivului fată de voinţa managerului. In procesul managerial realizarea autorităţii presupune şi realizarea unui consens din parte aceluia asupra căruia se exercită. Imbinarea autorităţii instituţionale cu cea informală la manageri, reprezintă o condiţie a disciplinei conştiente a salariaţilor, una din cauzele psihosociale ce determină desfăşurarea unei munci ordonate, obţinerea unor rezultate corespunzătoare în activitatea generală a societăţii comerciale.

Stilul de muncă al managerului rezultă din îmbinarea a doua atitudini fundamentale pe care el le manifesta în mod diferit: