Strategia de Dezvoltare Durabilă a Orașului Predeal

- 1. Cadrul de referință

Oraşul Predeal este renumit la nivel naţional prin faptul că este oraşul situat la cea mai ridicată altitudine din ţară, aceasta variind între 1.030 şi 1.107 metri. Dezvoltarea acestei localităţi pare însă a fi conjunctura dezvoltării infrastructurii din regiune, respectiv construirea drumului şi, mai apoi, a căii ferate care lega oraşul Braşov de regiunea istorică Ţara Românească. Realizarea drumului Ploieşti-Predeal în anul 1864 a avut un impact semnificativ asupra creşterii populaţiei, prin aportul adus de grăniceri şi vameşi. Mai mult decât atât, darea în folosinţă a căii ferate pe acelaşi tronson, în anul 1879, şi înfiinţarea unei staţii în Predeal ridică notorietatea localităţii la nivel naţional.

Numele localităţii a stârnit anumite controverse de-a lungul timpului, majoritatea analiştilor considerând totuşi că denumirea provine din limba latina, traducând sintagma „Pre Deal” prin „mai presus decât dealul”, „în faţa dealului” sau chiar „moşie dependentă”. Până în anul 1864, Predealul, pe atunci sat, făcea parte din comuna Podul Neagului, care cuprindea toate localităţile de pe valea superioară a Prahovei. Abia în 7 mai 1885, Predealul capătă statutul de comună, unindu-se cu Buşteni, Azuga şi Poiana Ţapului (circa 22 km lungime).

Anul 1889 marchează mutarea reşedinţei comunei Predeal la Azuga, motivaţia acestui fapt fiind necesitatea ca reşedinţa comunei să fie mai aproape de locuitorii din Buşteni şi Poiana Ţapului. În anul 1908 însă, Buşteni şi Poiana Ţapului se desprind, astfel încât comuna Predeal va fi formată doar din Predeal şi Azuga. 4 ani mai târziu însă, Predealul rămâne comună independentă, prin separarea de Azuga.

În prezent, Predealul are statutul de oraş şi potrivit Legii nr.2/1968 este format din următoarele localităţi: Predeal (reşedinţa localităţii), Timişu de Sus, Timişu de Jos şi Pârâul Rece.

Oraşul Predeal este situat în Regiunea de Dezvoltare Centru, în zona de sud a judeţului Braşov, pe Valea Prahovei, fiind delimitată de râurile Prahova şi Timiş.

Accesul în oraşul Predeal se poate face prin următoarele variante:

- cale ferată: magistrala feroviară 300 - Bucureşti – Predeal – Braşov – Sighişoara – Teiuş – Războieni - Cluj Napoca – Oradea;

- cale rutieră: DN1 - Ploieşti - Predeal - Braşov - Făgăraş - Sibiu - Alba Iulia - Aiud - Turda - Cluj-Napoca - Huedin – Oradea;

Suprafaţa totală a oraşului Predeal este de 57,1 km2, din care 14,7 km2 reprezintă suprafaţa intravilană înregistrată în anul 2009.

Relieful este predominant muntos. Munţii care învecinează oraşul Predeal sunt M-ţii Piatra Mare (1.843 m) la Nord, M-ţii Bucegi (2.508 m la Vârful Omu) la Sud-Vest şi M-ţii Postăvarul (1799 m) în Nord-Vest.

Oraşul Predeal este caracterizat de un climat montan, cu veri răcoroase şi ierni friguroase, caracteristici ce au transformat această localitate într-o importantă staţiune turistică la nivel naţional. Mai mult decât atât, condiţiile climatice, altitudinea ridicată, dar şi vasta suprafaţă de teren împădurită (se estimează că circa 65% din suprafaţa împădurită este deţinută de pădurile răşinoase, iar 35% de păduri de fag şi stejar) sunt motivele transformării oraşului Predeal şi într-o staţiune balneo-climaterică, recomandată pentru astenie, surmenaj fizic şi intelectual, hipertiroidian, anemie, etc.

Oraşul Predeal se află în mijlocul mai multor arii naturale protejate şi parcuri naturale importante la nivel naţional. În vestul localităţii Predeal se întinde Parcul Natural Bucegi care cuprinde numeroase monumente speologice (Avenul Vânturiş, Avenul din Bucşoiu, Avenul din Piciorul Babele, etc.), monumente geomorfologice (Sfinxul, Babele, Portiţa Caraimanului, Cheile Tătarului, etc.) şi monumente hidrologice (Izbucul Coteanu, Izbucul din Horoaba, Cascada Doamnei, Cascada Vânturiş). În judeţul Braşov însă, Parcul Natural Bucegi se întinde pe suprafaţa localităţilor Bran și Moeciu.

- 2. Stabilirea profilului comunitar

Aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007 a făcut ca politica naţională de dezvoltare a României să se conformeze politicilor comunitare şi acquis-ului comunitar, în scopul dezvoltării durabile şi eliminării disparităţilor existente la nivelul statelor membre. În acest sens, importanţa programării strategice a devenit tot mai evidentă, devenind principiul de alocare a fondurilor europene. Planificarea strategică reprezintă unul din instrumentele pe care comunităţile locale îl pot utiliza pentru a avea certitudinea că politicile şi programele prognozate corespund aşteptărilor cetăţenilor şi necesităţilor de dezvoltare durabilă.

Strategia de dezvoltare a oraşului Predeal, cuprinde următoarele capitole importante:

I. Auditul socio-economic al oraşului Predeal. În cadrul părţii de audit a fost realizată analiza nivelului de dezvoltare socio-economică şi culturală a oraşului Predeal. Pornind de la o serie de informaţii cantitative şi calitative, a fost realizată matricea punctelor tari, punctelor slabe, a oportunităţilor şi ameninţărilor localităţii (analiza SWOT).

II. Stabilirea viziunii şi obiectivelor strategice. Această etapă a presupus stabilirea dezideratului social privind dezvoltarea viitoare a oraşului Predeal. Sunt enunţate, de asemenea, obiectivele ce se doresc a fi îndeplinite prin intermediul măsurilor şi acţiunilor propuse.

III. Stabilirea priorităţilor şi a planului de acţiune. Rezultatul acestei etape este inventarierea şi

prioritizarea acţiunilor necesare a fi implementate pentru îndeplinirea obiectivelor. Baza de date cuprinde acţiunile de întreprins, bugetul estimativ, posibile surse de finanţare şi durata. Acţiunile sunt redate în funcţie de prioritatea lor. Planul de acţiune rezultat este aliniat cu măsurile şi axele documentelor programatice relevante de la nivel naţional şi regional, în vederea accesării Programelor de Fonduri Structurale ale Uniunii Europene.

IV. Implementarea. În cadrul acestei etape sunt oferite o serie de recomandări privind implementarea „Strategiei de dezvoltare a oraşului Predeal”.

V. Monitorizarea şi evaluarea. În ultima parte a documentului strategiei sunt prezentaţi indicatorii de monitorizare şi evaluare, alături de o serie de recomandări privind aceste activităţi.

Pentru a putea stabili starea actuală în care se află orașul Predeal, este nevoie de o analiză. Cea mai reprezentativă este analiza SWOT, care ne permite să observăm ce puncte tari se găsesc, care sunt punctele slabe, ce oportunități există, care pot fi aplicate și cu ce riscuri. Așadar, în tabelul de mai jos este prezentată o matrice SWOT foarte detaliată pe criterii și pe domenii de activitate:

MATRICEA SWOT

DEZVOLTARE ECONOMICĂ

STRENGTHS WEAKNESS

- Creşterea numărului de unităţi economice şi a cifrei de afaceri, în special în sectorul turistic în perioada 2004-2008;

- Raportul ridicat de întreprinderi active la 1.000 de locuitori în anul 2008 (60,4‰);

- Existenţa a două asociaţii de sprijinire a mediului de afaceri: Asociaţia Întreprinzătorilor 2003 Predeal şi Asociaţia Patronală Clăbucet Predeal; la acestea se adaugă şi câteva Asociaţii de Dezvoltare Intracomunitară existente la nivelul judeţul Braşov care pot implementa proiecte de dezvoltare şi în Predeal. - Creşterea numărului de şomeri începând cu luna decembrie 2008;

- Comunicarea deficitară a autorităţilor publice cu mediul de afaceri;

- Lipsa diversităţii locurilor de muncă: posibilităţile reduse de angajare a forţei de muncă în alte sectoare economice decât turismul;

- Profitabilitatea mai redusă în perioada de iarnă a întreprinderilor din alte zone decât cea a Clăbucetului, unde este concentrată majoritatea infrastructurii turistice.