Strategia GNM

1. Introducere

Printre priorităţile strategice ale Uniunii Europene, protecţia mediului ocupă un rol esenţial. Abordarea complexă, prin cercetarea interconexiunilor dintre dezvoltarea economică, starea de sănătate a populaţiei şi mediul înconjurător a dus la apariţia conceptului de dezvoltare durabilă. Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun" din anul 1987 defineşte dezvoltarea durabilă drept dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.

Pe termen lung, sunt aşteptate transformări economice şi sociale la nivel global, european şi, implicit, naţional, care vor avea repercursiuni asupra mediului înconjurător, în sensul creşterii presiunii antropice asupra factorilor de mediu. Previziunile asupra producţiei şi consumului arată că acestea vor creşte, odată cu creşterea economică şi a numărului populaţiei. Presiunile asupra mediului înconjurător s-au înmulţit constant în ultimii ani, dar se constată şi unele îmbunătăţiri. Dezvoltarea economică, socială şi tehnologică va duce la scăderea anumitor ameninţări actuale la adresa mediului, dar şi la creşterea altora, a unora dintre acestea chiar în mod semnificativ.

Pe lângă activitatea de reglementare a activităţilor economice şi monitorizare a factorilor de mediu, controlul şi sancţionarea abaterilor reprezintă o componentă importantă a demersului internaţional privind refacerea şi protecţia mediului, necesitatea planificării strategice fiind evidentă.

Garda Naţională de Mediu îşi stabileşte, pe baza prezentei strategii, direcţii şi obiective pe termen scurt, mediu şi lung, care contribuie la asigurarea dezvoltării durabile a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene.

Pentru asigurarea coerenţei, obiectivele strategiei au fost corelare cu strategiile de mediu ale OCDE , ale Uniunii Europene şi capitolele de mediu ale Cadrului National Strategic de Referinţă şi ale Programului de Guvernare 2009 – 2012, precum şi cu Strategia Ministerului Mediului şi Pădurilor. Structura respectă prevederile metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor administraţiei publice de la nivel central, aprobată de HG nr.870/2006.

Astfel, în cadrul acţiunilor privind protecţia mediului în România au fost identificate aspecte pozitive, care au condus la îmbunătăţirea stării factorilor de mediu, dar care trebuie monitorizate foarte atent în continuare, aspecte sensibile care conduc la efecte incerte sau potenţial dăunătoare pentru mediu, dar şi aspecte negative care necesită acţiuni urgente de remediere.

Forma actuală a rezultat în urma consultării factorilor interesaţi şi a analizelor mediului extern şi intern ale instituţiei. Totuşi, Garda Naţională de Mediu urmăreşte actualizarea strategiei în funcţie de rezultatele implementării şi a schimbărilor survenite pe parcursul perioadei de aplicare. În acest sens, sunt binevenite observaţiile şi sugestiile tuturor celor interesaţi de îmbunătăţirea calităţii mediului.

2. Mandat

Conform HG 112/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, capitolul III, atribuţiile principale ale instituţiei sunt planificarea controlului, verificarea conformării, constatarea şi sancţionarea abaterilor de la legislaţia privind protecţia mediului şi prevenirea apariţiei încălcărilor ulterioare ale acesteia. Scopul final al existenţei Gărzii Naţionale de Mediu, alături de celelalte instituţii publice responsabile , îl reprezintă conservarea şi îmbunătăţirea stării factorilor de mediu şi asigurarea unui mediu de viaţă curat şi sănătos pentru populaţia actuală şi viitoare a României.

Planificarea controlului presupune recunoaşterea imposibilităţii fizice a verificării tuturor aspectelor care presupun încălcarea legislaţiei de mediu şi necesitatea prioritizării acestor aspecte, bazată pe evaluarea riscului de mediu şi pe o procedură unitară şi transparentă la nivel naţional.

Verificarea conformării are la bază împuternicirea dată de lege şi se face pe tipuri de inspecţie, urmând paşii procedurilor şi documentarea tuturor constatărilor. Verificarea presupune radiografierea stării de fapt a rezultatelor activităţii controlate şi determinarea impactului acestora asupra mediului, pe de o parte, şi încadrarea acestora în limitele legale, pe de altă parte. Rezultatele verificării sunt consemnate în documente tip, care au formatul şi structura specificată de lege.

Constatarea şi sancţionarea abaterilor se face prin încadrarea juridică a constatărilor în cadrul prevederilor legale, întocmirea actelor de constatare şi, dacă se constată abateri, întocmirea actelor de sancţionare a acestora.

Prevenirea încălcărilor ulterioare a legislaţiei de mediu se face prin dispunerea de măsuri corective, cu termene de realizare clare, agreate de controlor şi controlat.

3. Viziune-Garda Naţională de Mediu acţioneaza pentru a proteja mediul şi resursele naturale, pentru a garanta generatiei actuale si celor viitoare un mediu curat, în armonie cu dezvoltarea economică şi progresul social.

Pentru atingerea acestui scop, Garda Naţională de Mediu defineşte cinci principii directoare ale activităţii sale:

• Respectarea legislaţiei de mediu este obligatorie;

• În calitate de agenţi constatatori, angajaţii Gărzii Naţionale de Mediu au dreptul şi obligaţia de a sancţiona abaterile de la legislaţia specifică;

• Exercitarea controlului se face urmărind prevenţia abaterilor, prin informare, educare publică şi îndrumare;

• Garda Naţională de Mediu încurajează raportarea încălcărilor legislaţiei de mediu, prin oferirea accesului tuturor celor interesaţi la mecanismul de sesizări şi reclamaţii;

• Activitatea de inspecţie şi control se bazează pe regulamente şi proceduri clare, transparente şi coerente, elaborate pe baza legislaţiei europene şi naţionale de mediu.