Strategia și Programul Consiliului Județean Dolj de Dezvoltare economico-socială a Județului Dolj 2005 - 2008

I. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI DOLJ

1.1. DATE GENERALE

Aşezarea geografică În ansamblul teritorial al României judeţul Dolj are o poziţie sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu de la care îşi trage numele ( Jiul de Jos, sau Doljiu ). Teritoriul judeţului se întinde între 43°43'si 44°42' latitudine nordică şi, respectiv, 22° 50'si 24° 16' longitudine estică, adică pe aproximativ un grad latitudinal şi un grad şi jumătate longitudinal. Limite convenţionale îl separă de judeţele: Olt - est, Mehedinţi - vest, Gorj - nord, Vâlcea - nord-est. Numai pe latura sudică limita este naturală, aceasta fiind constituită de cursul Dunării care formează aici şi graniţa ţării noastre cu Bulgaria. Între aceste limite - a căror lungime totală depăşeşte 450 km - teritoriul Doljului are o întindere de 7414 kmp, ceea ce înseamnă 3,1 % din suprafaţa ţării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unităţile administrativ-teritoriale ale României.

Relief

Relieful este dominat de Câmpia Română, dar există şi zone deluroase în nord. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadrează perfect în categoria judeţelor dunărene.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de Dunăre, care curge între Cetate şi Dăbuleni şi râul Jiu care străbate judeţul de la Filiaşi la Zăval, cât şi de lacuri şi iazuri.

Climă

Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, dar poziţia sa şi caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupa în apropiere de curbura lanţului muntos carpato-balcanic determină, în ansamblu, o clima mai caldă decât în partea centrală şi nordică a ţării, existând astfel influenţe mediteraneene, datorită poziţiei sud-vestice şi protecţiei dealurilor din nord.

Resurse naturale

Resursele din subsolul judeţului Dolj cuprind zăcăminte de ţiţei la Melineşti, Brădeşti, Almăj, Şimnicu de Sus, Gherceşti, Pieleşti, Coşoveni, Malu Mare, Cârcea, gaze naturale la Işalniţa, Gherceşti, Şimnicu de Sus, Pieleşti şi Coşoveni.

Ca roci de construcţie menţionăm: argile, luturi argiloase, balast, aflate în diferite perimetre din aria localităţilor Calafat, Filiaşi, Bârca, Cernele, Lipov, Işalniţa, ş.a.

Apele minerale valorificate local se află la Urzicuţa şi Gighera.

Celelalte resurse naturale sunt reprezentate prin bogăţia apelor de suprafaţă, calitatea deosebită a solului, pădurile, păşunile şi fâneţele naturale.

Populaţia

- Totală: la recensământul din 18 martie 2002 în judeţul Dolj s-a înregistrat un număr de 734.231 locuitori, populaţie cu care a ocupat locul 4 pe ţară, după Municipiul Bucureşti şi judeţele Prahova şi Constanţa.

- Pe sexe: din totalul de 734.231 locuitori, 357.850 (48,74%) erau de sex masculin, iar 376.381 (51,26%) erau de sex feminin.

- Pe medii (urban, rural): 370.407 locuitori din cei 734.231, reprezentând 50,45% din totalul populaţiei, locuiau în mediul urban, iar 363.824 locuitori, reprezentând 49,55% din totalul populaţiei, în mediul rural.