Strategii de dezvoltare locală - reabilitarea centrului istoric al Municipiului Bistrița

Scurt istoric. Prezentare generala a municipiului Bistriţa

Reşedinţa judeţului Bistriţa – Năsăud, municipiul Bistriţa, este situat în partea de nord-est a câmpiei Transilvaniei, fiind mărginit de coline domoale, care constituie trecerea către masivul alcătuit din roci eruptive ale munţilor Bârgăului, pe cursul inferior al râului cu acelaşi nume. Municipiul Bistriţa este străbătut de râul Bistriţa, pe cursul său inferior.

Raportat la teritoriul judeţului, municipiul Bistriţa este amplasat în centrul de greutate al acestuia, amplasare favorabilă îndeplinirii rolului său de centru administrativ. Suprafaţa teritoriului administrativ al municipiului Bistriţa este de 13.799 ha

Din punct de vedere al populaţiei, Bistriţa este un oraş de mărime medie, definit atât ca un oraş industrial cât şi un oraş agricol. La această dată funcţiunea dominantă a oraşului este cea comercială, apoi industrială şi administrativă.

Municipiul Bistriţa dispune de un potenţial economic favorabil. Comerţul este o funcţiune tradiţională a oraşului Bistriţa care s-a păstrat şi în zilele noastre.

În veacurile al XII-leaşi al XIII-lea, regii arpadieni au adus aici în mai multe rânduri colonişti pentru exploatarea minelor de argint de la Rodna, pentru paza hotarelor şi pentru popularea domeniilor regale din Câmpie.

Încă de la începutul sec. al XIII-lea, Bistriţa a devenit centrul aşezărilor locuite de colonişti pecenegi, germani, valoni.

Numele Bistriţei apare pentru prima dată în evidenţele negustorilor veneţieni, cărora meşterul Andrei le achită substanţiala sumă de 261 mărci de argint.

În anul 1241 un izvor străin menţionează aşezarea sub denumirea de NOSA, în rândul celor mai însemnate oraşe transilvane.

Populaţia Bistriţei a cunoscut de-a lungul timpului perioade de creştere, staţionare şi scădere în

funcţie de starea economică a oraşului. Cea mai mare creştere a populaţiei se constată după anul 1968 când Bistriţa devine reşedinţă de judeţ şi după anul 1979 când oraşul devine municipiu. În prezent municipiul are o populaţie de 83.000 de locuintori.

Scurt istoric. Centrul istoric al municipiului Bistriţa

Valoarea patrimoniului construit din municipiul Bistriţa, cele 182 monumente ale oraşului înscrise în lista monumentelor judeţului Bistriţa-Năsăud, dovadă a modului în care diferite epoci şi-au pus amprenta asupra dezvoltării urbane, impune acordarea unei atenţii deosebite în procesul de autorizare a intervenţiilor asupra clădirilor sau parcelelor din perimetrul ansamblului urban fortificat şi zonei lui de protecţie care să ţină seama atât de noile nevoi de confort urban cât mai ales de obligaţia de a transmite generaţiilor următoare această moştenire.

În zona centrală sunt principalele valori de patrimoniu ale oraşului care s-au păstrat de-a lungul timpului fiind mărturia înaintaşilor noştri pe aceste meleaguri. Cea mai mare parte a clădirilor din Centrul istoric sunt locuinţe închiriate, urmate de spaţii comerciale şi apoi clădirile care adăpostesc instituţiile publice administrative, culturale, religioase, sportive etc. Majoritatea imobilelor se află în stare avansată de degradare, iar în procesul de reabilitare a clădirilor din centrul istoric, consider că administraţia locală are un rol foarte important în a sensibiliza proprietarii de imobile de a realiza lucrările de reabilitare, restaurare şi consolidare precum şi de a restaura imobilele proprietatea municipiului.

Zona centrului istoric este considerată ansamblul urban fortificat - “monument istoric de valoare naţională excepţională - zonă construită protejată cu valori de patrimoniu cultural construit de interes naţional”. Centrul istoric al oraşului propriuzis este o zonă protejată în jurul căreia a fost instituită o zonă de protecţie.