Studiu Comparativ intre China si India - Metoda Analizei lui Hofstede

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Studiu Comparativ intre China si India - Metoda Analizei lui Hofstede.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 20 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Grigore Ion

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Management

Cuprins

CAPITOLUL I – DIMENSIUNILE CULTURALE ALE LUI HOFSTEDE.pag.3
1.1. Indexul distanţei faţă de putere.pag.4
1.2. Individualism versus colectivism.pag.5
1.3. Masculinitate versus feminitate.pag.6
1.4. Evitarea incertitudinii.pag.6
1.5. Orientarea pe termen lung versus orientarea pe termen scurt.pag.7
CAPITOLUL II – ECONOMIA CHINEI ŞI CEA A INDIEI.pag.9
2.1. Elementele specifice organizaţiilor din China.pag.9
2.2. Orientări strategice ale managementului macroeconomic şi orientări strategice în domeniul social economic în China.pag.10
2.3. Industria Indiei.pag.11
2.4. Cultura şi valorile Indiei.pag.11
2.5. Stilul de conducere în India.pag.12
CAPITOLUL III – STUDIU COMPARATIV ÎNTRE CHINA ŞI INDIA PRIN METODA ANALIZEI LUI HOFSTEDE.pag.14
CONCLUZII.pag.18
BIBLIOGRAFIE.pag.20

Extras din document

CAPITOLUL I – DIMENSIUNILE CULTURALE ALE LUI HOFSTEDE

Geert Hofstede, profesor la Maastricht University, a avut o contribuţie majoră privind abordarea managementului intercultural, prin studiile sale ce au demonstrat că există grupări culturale naţionale şi regionale care afectează comportamentul în societate şi organizaţii, şi că acesta este totodată extrem de stabil în timp.

Astfel, la începutul anilor ’70, olandezul a realizat o amplă cercetare asupra modului în care cultura (caracteristicile culturale specifice naţionalităţii angajaţilor) influenţează valorile şi atitudinea la locul de muncă în organizaţii. În timp ce lucra la IBM ca psiholog, el a colectat şi a analizat date de la peste 100.000 de persoane din 50 de ţări.

Geert Hofstede a realizat un studiu sistematic de amploare prin care încerca să explice atitudinea faţă de muncă a angajaţilor companiei multinaţionale IBM pe baza caracteristicilor culturale specifice naţionalităţii angajaţilor.

Iniţial, Geert Hofstede a dezvoltat un model de diferenţiere a culturilor naţionale în baza a patru direcţii: modul de percepţie al inegalităţii sociale, al puterii şi al autorităţii, precum şi modul de relaţionare cu autoritatea; modul de relaţionare între indivizi şi grupuri; implicaţiile sociale şi emoţionale a faptului de a fi născut de sex masculin sau feminin; modalităţi de a face faţă incertitudinilor şi situaţiilor ambigue, controlul agresiunii şi exprimarea emoţiilor. După continuarea cercetărilor pe angajaţii şi managerii din China, Hofstede a identificat şi adăugat o nouă dimensiune modelului său, orientarea pe termen lung.

Conform studiului său, culturile naţionale pot fi poziţionate de la un grad ridicat până la un grad scăzut pe fiecare dimensiune, obţinându-se astfel un profil cultural distinct.

Aceste dimensiuni culturale au fost denumite:

• Indexul distanţei faţă de putere (PDI) – reflectă gradul în care oamenii din cultura respectivă percep inegalitatea socială;

• Individualism (IDV) – se referă la măsura în care o cultură încurajează independenţa şi libertatea individului faţă de grupul căruia îi aparţine;

• Masculinitate (MAS) – implicaţiile sociale şi emoţionale ale faptului de a fi născut de sex masculin sau feminin;

• Indexul de evitare a incertitudinii (UAI) – este legat de uşurinţa cu care cultura face faţă noului şi îşi asumă riscuri; de modalităţi de a face faţă incertitudinilor şi situaţiilor ambigue;

• Orientarea pe termen lung (LTO) – este legată de perioada de timp pentru care oamenii îşi fac planuri şi aşteaptă rezultate şi măsura în care au tendinţa de a sacrifica gratificaţia de astăzi pentru un rezultat viitor. Reflectă gradul de orientare către viitor, spre deosebire de orientarea către trecut şi prezent.

1.1. Indexul distanţei faţă de putere

Este dimensiunea conform căreia membrii cu cea mai mică putere ai organizaţiilor şi instituţiilor (precum familia) acceptă şi se aşteptă ca puterea să fie distribuită în mod inegal. Aceasta reprezintă inegalitatea (mai mult versus mai puţin), dar definită de jos nu de sus.

Această dimensiune se concentrează pe gradul de egalitate sau inegalitate dintre oamenii din societate.

Un rang înalt al distanţei faţă de putere indică faptul că, în societatea respectivă, inegalităţile referitoare la putere şi bunăstare au fost lăsate să crească. Aceste societăţi sunt îndreptate spre a urma un sistem care nu permite, în mod semnificativ, o mobilitate ascendentă a cetăţenilor. În ţările cu un grad înalt al distanţei faţă de putere, oamenii acceptă relaţiile de putere autocratice, subordonaţi recunoscând puterea altora pe baza poziţiei ocupate în structura ierarhică. Aceste societăţi sunt orientate spre sistemul de caste, cu posibilităţi reduse de mobilitate şi de progres ale cetăţenilor. Astfel, impactul unei culturi naţionale cu un IDP ridicat se concretizează prin: inegalitatea dintre indivizi şi grupuri evidenţiată la nivelul ierarhiei; centralizare frecventă; diferenţe mari salariale între vârful şi baza piramidei ierarhice; stil autocrat de management.

La locul de munca, atunci când distanţa faţă de putere este mare, managerii şi subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial, inegalitate pe care se bazează sistemul ierarhic. Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă, sistemele salariale să arate o discrepanţă mare între managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei.

Un rang scăzut al distanţei faţă de putere arată că societatea nu accentuează diferenţele de putere şi bunăstare dintre cetăţeni, în aceste societăţi egalitatea şi oportunitatea pentru toţi fiind accentuate.

Societăţile cu un grad scăzut al distanţei faţă de putere aşteaptă şi acceptă relaţii de putere care sunt democratice. Oamenii se adresează unii altora mai mult prin prisma egalităţii, acordând mai puţină atenţie poziţiilor formale (oficiale). Subordonaţii se simt mai confortabil şi îşi revendică dreptul de a contribui şi de a critica deciziile luate de persoanele aflate la conducere. Un indice al distanţei faţă de putere redus se reduce la: descentralizare; management participativ; ierarhia reflectă importanta rolurilor stabilită în mod convenţional. Un indice al distanţei faţă de putere redus este specific societăţilor în care egalitatea şanselor şi oportunitatea oamenilor de a accede la un status mai bun sunt evidente.

Aşadar, această dimensiune culturală definită de Hofstede nu reflectă o diferenţă obiectivă în ceea ce priveşte distribuţia puterii în societate, ci mai degrabă evidenţiază felul în care oamenii percep diferenţele de putere.

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu Comparativ intre China si India - Metoda Analizei lui Hofstede.doc

Alte informatii

Proiectul este un studiu comparativ intre doua tari evidentiind metoda analizei lui Geert Hofstede. Studiul a fost prezentat in cadrul facultatii de Stiinte Economice la materia management intercultural