Cuprins
- Capitolul I 3
- Prezentarea serviciul de transport cu metroul 3
- 1.Bucuresti 3
- 1.1. Prezentarea serviciului de transport cu metroul furnizat de compania METROREX S.A. in municipiul Bucuresti 3
- 1.2 Cadru Legal 4
- 1.3 Cadru institutional 4
- 1.4 Infrastructura 5
- 1.5. Modalitati de gestiune 14
- 1.6. Finantare 14
- 2. New York 17
- 2.1. Prezentarea serviciului public de transport cu metroul furnizat de New York City Transit Authority (NYCTA) in New York 17
- 2.2. Cadrul institutional 18
- 2.3. Infrastructura 19
- 2.4. Modalitati de gestiune 20
- 2.4. Modalitati de finantare 20
- 2.5. Strategii, investitii, proiecte 21
- Capitolul II 23
- ANALIZA SERVICIULUI DE TRANSPORT CU METROUL 23
- 2.1. Aspectele pozitive (puncte forte) pentru serviciul de transport cu metroul din ambele orase 23
- 2.2. Aspectele negative (puncte slabe) pentru serviciul de transport cu metroul din ambele orase 24
- 2.3. Oportunitati si amenintari pentru serviciul public considerat negativ 25
- CAPITOLUL III 26
- RECOMANDARI PENTRU SERVICIUL PUBLIC DE TRANSPORT CU METROUL DIN MUNICIPIUL BUCURESTI 26
- Anexe 27
- BIBLIOGRAFIE 41
Extras din proiect
Capitolul I
Prezentarea serviciul de transport cu metroul
1.Bucuresti
1.1. Prezentarea serviciului de transport cu metroul furnizat de compania METROREX S.A. in municipiul Bucuresti
Metroul bucurestean este un sistem de metrou care deserveste capitala României, Bucuresti. Reteaua este administrata de compania Metrorex si este printre cele mai folosite sisteme de transport in comun din România.
In prezent, reteaua de transport a metroului bucurestean se intinde pe 66,95 km de cale dubla, exista patru magistrale cu 49 de statii, iar distanta medie intre doua statii este de 1,5 km. In prezent, reteaua de metrou detine doar 3,5% din lungimea de transport public a orasului si circa 25% din cererea de transport este preluata de catre metrou. Media pe zilele lucratoare depaseste in mod frecvent numarul de 600.000 de calatori transportat.
1.2 Cadru Legal
Serviciul public de transport public cu metroul functioneaza in baza unui cadru legal constituit din Legi, Hotarari ale Guvernului , Hotarari ale Consiliului Local al Municipilului Bucuresti.
1.3 Cadru institutional
Metrorex este societate comerciala pe actiuni, initial cu capital integral de stat, desfasoara in principal activitati de interes public si strategic si se organizeaza si functioneaza in subordinea Ministerului Transporturilor.
1.4 Infrastructura
Primele planuri pentru un metrou in Bucuresti dateaza de la sfârsitul anilor 1930, o data cu planurile de modernizare ale orasului. In 1938, autoritatile locale au insarcinat S.A. Metropolitanul cu proiectarea si constructia retelei de transport subteran, urmând ca inaugurarea sa aiba loc in martie 1941. Din cauza celui de-al doilea razboi mondial, urmata de instalarea comunistilor la putere, planurile au fost abandonate.
In 1970, reteaua de transport in comun (numita atunci ITB) nu mai facea fata dezvoltarii urbane foarte rapide, desi reteaua era una din cele mai mari din Europa. A fost organizata o comisie, care a ajuns la concluzia ca singura solutie este o retea subterana de transport - viitorul metrou. Metroul este considerat unul din putinele rezultate pozitive ale planificarii urbane desfasurate de Partidul Comunist.
Reteaua nu a fost proiectata in stilul celorlalte retele din Europa de Est. In primul rând, statiile de pe liniile initiale erau mai moderne, cu un aspect simplu, fara mozaicuri si alte ornamente. Obiectivul principal a statiilor era viteza de trecere si modernitatea.
In al doilea rând, toate trenurile au fost fabricate in România, nefiind facute dupa modelul sovietic folosit in celelalte state ale blocului estic.
Fiecare statie avea o culoare predominanta (multe erau alb-gri - Unirii 2, Universitate, Politehnica, Armata Poporului, dar si albastru deschis - Obor si Gara de Nord, portocaliu - Tineretului si altele), un design diferit si volum mare. Cu toate acestea, multe statii sunt intunecate, datorita politicii de economisire a energiei de la sfârsitul anilor 80. Modernizarile succesive nu au reparat decât partial aceasta problema.
Prima linie, M1, a fost inaugurata pe 16 noiembrie 1979, intre Timpuri Noi si Semanatoarea. Lungimea liniei era de 8,63 km si avea 6 statii. Dupa aceasta, au fost deschise in ordine urmatoarele segmente:
• 28 decembrie 1981: M1 Timpuri Noi - Republica; 10,1 km, 6 statii
• 19 august 1983: M1 (in prezent M3) Linia derivata Eroilor - Industriilor; 8,63 km, 5 statii. Statia Gorjului a fost deschisa in 1991
• 22 decembrie 1984: M1 Semanatoarea - Crângasi; 0,97 km, 1 statie
• 24 ianuarie 1986: M2 Piata Unirii 2 - Depoul I.M.G.B.; 9,96 km, 8 statii
• 25 octombrie 1987: M2 Piata Unirii 2 - Pipera; 8,72 km, 6 statii
• 25 decembrie 1987: M1 Crângasi - Gara de Nord 1; 2,83 km, 2 statii. Statia Basarab a fost adaugata ulterior
• 17 august 1989: M3 (in prezent M1) Gara de Nord 1 - Dristor 2; 7,8 km, 6 statii
• 15 ianuarie 1990: M1 Republica - Pantelimon; 1,43 km, 1 statie
• 1 martie 2000: M4 Gara de Nord 2 - 1 Mai; 3,6 km, 4 statii - investitii de 220 milioane euro
• 19 noiembrie 2008: M3 Nicolae Grigorescu 2 - Linia de Centura; 4,75 km, 4 statii - investitii de 145 de milioane de euro.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu Comparativ Privind Serviciul Public de Transport cu Metroul in Bucuresti si in New York.docx