Studiu de Impact

1.1 Titularul activităţii:

Denumirea societăţii: Staţia de epurare a oraşului Vatra Dornei.

Adresa: Strada Chilia

1.2. Amplasament:

Staţia de epurare ape uzate Vatra Dornei este amplasată în vecinătatea podului peste râul Bistriţa, după confluenţa cu râul Dorna, pe malul stâng al râului.

1.3. Activităţi desfăşurate pe amplasament:

Activităţile anterioare, prezente şi viitoare sunt reprezentate de epurarea apelor uzate menajere şi industriale.

1.4. Istoricul amplasamentului:

Staţia de epurare Vatra Dornei a fost construită în anul 1978 şi a fost dată în funcţiune în anul 1984.

1.5. Evoluţia în timp a vecinătăţilor:

Amplasamentul staţiei de epurare este mărginit la NE-E de râul Bistriţa, la SE-S de strada Chilia, iar în rest de terenuri particulare.

1.6. Amplasamentul în mediu:

1.6.1. Elemente generale:

Oraşul Vatra Dornei este amplasat în partea centrală a Depresiunii Dorna, din nordul Carpaţilor Orientali şi beneficiază de condiţii de climă şi mediu deosebit de favorabile turismului.

Depresiunea Dorna este o unitate geografică aparte a Carpaţilor Orientali încadrată de Masivul Suhard în nord (Vf. Ouşorul 1839 m, Muntele Runc 1141 m), de culmile Munţilor Giumalău (1857 m) şi Pietrosul Bistriţei (1794 m) spre est, de Masivul Căliman la sud şi de Munţii Bârgău către vest.

Ca origine este o depresiune tectono – erozivă cu un relief complex dominat de prezenţa văilor largi ale râurilor Bistriţa, Dorna şi Neagra Şarului, cu lunci şi terase bine dezvoltate, separate prin culmi domoale a căror altitudine depăşeşte cu puţin 1000 m.

1.6.2. Elemente de relief:

Din punct de vedere geologic Depresiunea Dornelor este rezultatul mişcărilor tectonice de scufundare ale acestui compartiment al Carpaţilor Orientali, al eroziunii puternice a râurilor în rocile sedimentare mai moi care apar la zi pe mari întinderi şi a erupţiilor vulcanice neogene care au ridicat Munţii Căliman spre sud şi parte din Munţii Bârgăului spre vest.

Elemente structurale:

Regiunea carpatică reprezintă o unitate mobilă caracterizată, în general, printr-o structură în pânze de şariaj încălecate succesiv de la vest spre est. Cuprinde următoarele zone: zona flişului transcarpatic, zona cristalino – mezozoică, zona flişului şi zona neogenă. Teritoriul analizat este situat în interiorul zonei cristalino – mezozoice în cadrul a două unităţi structurale: unitatea de Bretila – Iacobeni şi unitatea de Bistriţa.

Unitatea de Bretila – Iacobeni ocupă partea cea mai mare din arealul analizat şi cuprinde formaţiunile cristaline mezometamorfice ale seriei de Vatra Dornei – Iacobeni. Această unitate autohtonă apare în fereastră de sub unitatea (pânza ) de Bistriţa.

Unitatea pânza de Bistriţa include formaţiunile epimetamorfice ale seriei de Tulgheş şariată de la vest spre est peste unitatea autohtonă de Bretila – Iacobeni şi cuprinde două subunităţi: subunitatea de Valea Putnei şi subunitatea de Mestecăniş. Formaţiunile din teritoriul analizat fac parte din subunitatea de Mestecăniş.

Între unitatea autohtonă de Bretila – Iacobeni şi unitatea (pânza) de Bistriţa au pus în evidenţă o unitate tectonică intermediară – Unitatea de Argestru – constituită din formaţiuni ale complexului detritic filonitizat de vârstă paleozoic – superioară.

Fig. 1. Harta geologică a zonei Vatra Dornei

I. Unitatea de Bretila – Iacobeni

A.Seria de Vatra Dornei (Anteproterozoic superior)

a) Complexul inferior terigen

1. Şisturi muscovitice-biotitice cu clorit

b) Complexul median magmatogen

2. Amfibolite cu albit şi epidot

c)Complexul superior terigen

3.Şisturi (micaşisturi) muscovitice cu biotit şi granat

II. Unitatea (pânza) de Bistriţa(Subunitatea de Mestecăniş)

B. Seria de Tulgheş (proterozoic sup. – Paleozoic)

a) Complexul cuarţitelor de Arşiţa