Studiu privind Comportamentul Etic al Personalului Medical

INTRODUCERE

Este adevărat că nu există societatea ideală, însă în multe domenii există situaţii, fapte, comportamente care te supără, chiar te revoltă. Simţi nevoia să faci ceva, chiar dacă poate, ca simplu individ, consideri că nu poţi face mare lucru; doar să observi, să sesizezi, deşi nu prea ştii unde ar putea avea ecou sau să te resemnezi. Punctul de unde ar putea începe o schimbare ar fi locul de muncă. Aici fiecare dintre noi intrăm în contact atât cu colegii, cât şi cu persoanele în a căror favoare ne exercităm serviciile şi prin aceasta putem împărtăşi impresiile, poate o forţă colectivă ar putea schimba ceva, dar aceasta presupune ca cineva să manifeste iniţiativa, să organizeze oamenii şi să le creeze cadrul în care să-şi spună punctul de vedere.

Un rol important în sensul acesta şi l-ar putea asuma etica profesională. Printre domeniile în care etica profesională este direct legată de individ şi influenţează viaţa oamenilor este şi domeniul medical.

Ne-am propus să abordăm acest domeniu datorită faptului că, inevitabil, toți avem o legatură sau alta cu el. Chiar dacă suntem sănătoși și nu s-a întâmplat până acum să apelăm la serviciile pe care domeniul sanitar ni le oferă, totuși sunt asigurările obligatorii de sănătate de care mulți dintre noi beneficiem sau participăm prin contribuțiile sociale achitate din remunerațiile personale.

În sensul acesta ne-am propus să analizăm comportamentul etic al personalului medical la Centrul de Sănătate ALFA și am realizat un chestionar prin care am dorit să analizăm modul în care este percepută etica la nivel de individ, raportându-ne în același timp și la codul de deontologie profesională.

1. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ –

DETERMINANTĂ A ETICII PROFESIONALE

Cunoaşterea culturii unei organizaţii este determinantă pentru funcţionarea acesteia, factorul cultural avand un impact puternic asupra funcţiilor managementului şi asupra acţiunilor managerului. Cu cât o cultură este mai puternică, cu atât angajaţii acceptă mai uşor valorile organizaţiei şi au încredere în aceste valori.

Identificarea şi evaluarea culturii organizaţionale a unei instituţii publice din domeniul sănătăţii este esenţială pentru ridicarea calităţii serviciilor oferite, mai ales în prezent, când aceste structuri traversează o profundă criză, datorată în special lipsei resurselor financiare şi a managerilor de profesie.

Deşi majoritatea cercetărilor s-au concentrat asupra organizaţiilor de business, aspectele şi concluziile referitoare la cultura organizaţională pe care le vom prezenta în continuare sunt valabile pentru toate structurile culturale şi, deci, şi pentru spitale sau alte instituţii de acest gen, mai ales că tendinţa actuală este de a organiza şi activitatea acestora pe principii de rentabilitate şi de profit.

Problema influenţei culturii asupra organizării şi conducerii, asupra managementului în general trebuie analizată din două puncte de vedere: cel al culturii naţionale și cel al culturii organizaţionale. Autori precum Geert Hofstede afirmă că, deşi există o relaţie directă şi se influenţează direct, cele două tipuri de culturi nu sunt fenomene identice, ci sunt de natură diferită. Astfel, la nivel naţional, diferenţele culturale constau mai mult în valori și mai puţin în practici. La nivel de organizaţie, diferenţele culturale constau mai mult în practici și mai puţin în valori.

Conform lui Cazan şi Ionescu , cultura organizaţională reprezintă „un sistem de valori, prezumţii, credinţe şi norme împărtăşite de membrii unei organizaţii care îi unesc”. Phyllis G Holland, deși o numeşte cultura corporaţiilor, arată că o cultură organizaţională reprezintă "un set unic de caracteristici care diferenţiază o organizaţie de alta" şi este de părere că cultura unei corporaţii stabileşte un sistem de valori ce cuprinde ritualuri, mituri, legende și acţiuni .

În opinia noastră, cultura organizaţională se poate defini prin armonizarea valorilor individuale în vederea orientării lor convergente spre realizarea obiectivelor fundamentale ale organizaţiei, adică membrii organizaţiei împărtăşesc un sistem integrat de valori şi credinţe care le va determina un anume comportament cu impact semnificativ asupra eficacităţii organizaţionale.

Datorită faptului că fiecare organizaţie are o combinaţie unică de elemente componente ale culturii organizaţionale, fiecare va avea o cultură unică şi o dimensiune etică unică, iar aspectul etic este important pentru o cultură organizaţională deoarece în funcţie de natura standardelor etice susţinute are loc ghidarea membrilor respectivei organizaţii. Etica profesională precizează practicile, drepturile şi datoriile membrilor unui grup profesional, critică şi sancţionează relele practici profesionale.