Studiu privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Bihor

1. Cadrul natural

Judetul Bihor este asezat in partea nord-vestica a Romaniei, pe cursurile Crisului Repede si Crisului Negru, marginit la est de Muntii Apuseni, iar la vest de Campia Tisei si are ca vecini: la est-Cluj, Alba, Salaj; la nord-Satu Mare; la sud-Arad; la vest-Ungaria.

Flora şi fauna (biodiversitatea):

Datorita prezenţei în judeţ a unei suprafeţe mari din Parcul Natural al Munţilor Apuseni, a unor zone umede relativ extinse, biodiversitatea este una din atracţiile majore ale mediului natural din Bihor.

Specii rare de flora şi fauna din Judeţul Bihor - din cele peste 1000 de specii existente aici:

• specii regionale, endemisme carpatice şi daco balcanice: Silene dubia, Dianthus spiculifolius, D. tenuifolius, Helleborus purpurascens, Dentaria glanulosa, Hesperis moliniformis, Viola declinata, Laserpitium krapfii, Campanula cladniana, C. napuligera, Centaurea spinulosa etc.

• fauna rară este reprezentată de benatode - în Parcul Natural Apuseni au fost descoperite 5 specii noi pentru ştiinţă şi 15 specii noi pentru fauna României; lumbricidele-18 specii, diplopodele- 16 specii din care 2 endemice Harpolithobius intermedius, Lithobius matici biharicus.

• fauna sălbatică este bine reprezentată în pădurile din zona de deal şi munte a Judeţului: lupi, urşi, cerbi, căprioare, mistreţi, etc.

• lepidopterele-1150 specii, cuprinde endemitul Erebia melas runcensis.

• ortopterele – 73 specii, Odontopium acuminata este o specie endemica.

• fauna de colembole - 66 de specii, cuprinde relictul glaciar Onychiurus multiperforatus şi endemitul Onychiurus carpaticus.

• fauna cavernicola terestră - Munţii Bihorului deţin ponderea biospeologică cea mai mare din cuprinsul întregii zone, fapt carele conferă statutul de unicat la nivel naţional dar şi mondial. Astfel, din totalul de 160 taxoni troglobionti, 78 sunt localizaţi în Apuseni. Peştera de la Ferice reprezintă unica staţiune pentru 4 taxoni troglobionti iar peştera Luia reprezintă o specie unică pentru genul monospecific Protopholeucon hungaricum.

• fauna de vertebrate este în număr de 122 specii, fiind în ansamblu proprie ariei carpatice de altitudini medii, aici existând subspecia endemica de triton Triturus vulgaris amplesnisnu.

• numai în zona Munţilor Pădurea Craiului exista peste 17 specii de interes global protejate (din care 15 sunt endemice), în general specii de lilieci şi fauna cavernicola specifică. Foarte puţin din suprafaţa acestora este zonă de biodiversitate de interes global protejată sau gestionată durabil.

Climă

Clima judeţului se află sub influenţa circulatiei vestice ce transportă mase de aer oceanic, umede. Etajarea reliefului şi particularităţile locale determină existenţa unor nuanţe variate ale climei temperat-continentale moderate.

Media anuală a temperaturii aerului are valori cuprinse între 10-110C în zona de câmpie (10,40C la Oradea), 7-100C în zona de deal şi de munţi joşi şi 2-70C în munţi (sub 20C pe culmile înalte). Temperatura maximă absolută, 400C, a fost înregistrată la 21.08.2000, iar temperatura minimă absolută, de -29,20C, la 24.01.1942.

Media anuală a precipitaţiilor creşte de la cîmpie, 600-700mm/an, spre regiunile deluroase (700-1000 mm/an), şi regiunile de munte, 1000-1400 mm/an. Vânturile cele mai frecvente sunt cele de sud, urmate cele vestice şi cele din sector nordic.

Reţeaua hidrografică a judeţului Bihor este formată din trei colectori principali, Barcăul, Crişul Repede şi Crişul Negru, având direcţiile de curgere de est la vest, la care se adaugă partea superioară a bazinului râului Ier, afluent de ordinul I al Barcăului. Pe lângă reţeaua naturală, se adaugă o reţea de canale cu rol în combaterea inundaţiilor şi a desecărilor. (Canalul Colector, Canalul Culişer, Canalul Criş, etc...)

Lacurile naturale sunt relativ puţine la număr (Lacul Şerpilor, Lacul cu stuf, Lacul Peţa), iar dintre lacurile artificiale mai importante sunt lacul Leşu, Lugaş şi Tileagd, precum şi iazurile şi heleşteele piscicole Cefa, Mădăras, Homorog, Tămaşda.

În zona de cîmpie apele subterane se situează la adîncimi cuprinse între 2,00 m şi 8,00 m grosimea orizontului purtător de apă având în zona Oradea Vest - Borş, Sîntandrei în jur de 15-17 m, în zona Salontei 10-12 m în zona Săcuieni 8-10 m. În nord, respectiv zona Şimian - Valea lui Mihai se cunosc mai multe orizonturi purtătoare de apă dar cu debit scăzut.