Studiu privind piață muncii în România

Piata muncii, desi are caracteristici asemanatoare pietei economice (bazandu-se pe cerere si oferta), detine totusi un ansamblu de caracteristici care o particularizeaza si determina analiza profunda. Funcţionand ca un mecanism, piata muncii are doua componente: cererea de forta de munca si oferta de forta de munca; ea este alimentata prin trei canale: canalul demografic, sistemul de invatamant si canalul constituit din forta de munca disponibilizata.

Factorul munca – conditie generala a oricarei activitati – se asigura, ca si ceilalti factori de productie, prin intermediul pietei.

Piata muncii se intemeiaza, de asemenea, pe intalnirea si confruntarea cererii cu oferta.

Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza la un moment dat intr-o economie de piata.

Cererea se exprima prin intermediul numarului de locuri de munca.

Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca existente in societate, adica a volumului de munca ce poate fi depus de populatia apta de munca a tarii respective .

Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii in conditii salariale. Prin urmare, in oferta de munca nu se include femeile casnice, studentii, militarii in termen si alti oameni care depun activitati nesalariale.

Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta disponibila din care se scade numarul femeilor casnice, al studentilor si al celor care nu doresc sa se angajeze in nici o activitate, intrucat, au resurse pentru existenta sau au alte preocupari.

Cea mai mare oferta de locuri de munca inregistrata anul trecut la Agentia Nationala a Ocuparii Fortei de Munca (ANOFM) vine din administratia publica, urmata de sanatate si asistenta sociala. Cele mai mici valori ale ratei locurilor de munca vacante s-au regasit in activitatile din industria extractiva si energie electrica, termica, gaze si apa .

Pe activitati economice, cele mai mari rate ale locurilor de munca vacante, in trimestrul I 2008, s-au inregistrat in administratie publica si aparare (6,78%) si sanatate si asistenta sociala (6,00%).

Piaţa muncii din Romania este in schimbare. Numarul persoanelor care lucreaza in agricultura a scazut drastic in ultimii ani. In schimb s-au inmultit joburile in turism si in constructii. De altfel, constructiile reprezinta domeniul cel mai dinamic.

Domeniul cel mai afectat si in care se resimte o acuta criza de personal, este cel agricol.

In ultimii ani numarul celor care lucreaza in agricultura a scazut drastic. Practic, in ultimii cinci ani, aproximativ o jumatate de milion de persoane au plecat din acest sistem, arata un raport publicat recent de Eurofound, Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si Munca.

Un declin al fortei de munca se intalneste si in alte domenii ca educatia, sanatatea sau asistenta sociala. In schimb a crescut numarul celor care lucreaza in constructii, retail, turism si in industria alimentara. Contrar tendinţei din vestul UE, in tara noastra s-a inregistrat o crestere a numarului de locuri de munca in sectorul productie. In occident, acest domeniu pierde constant locuri de munca, dupa ce marile companii s-au orientat spre zone cu forta de munca mai ieftina, precum Romania.

Numai anul trecut, in nord-vestul Romaniei au fost create peste 23.000 de noi locuri de munca in urma investitiilor straine. Raportul Eurofound arata totodata ca mai putin de jumatate din forta de munca a Romaniei lucreaza in servicii, spre deosebire de vechile state membre, unde procentul este de aproximativ 70%.

Romania incepe sa se confrunte cu o criza a fortei de munca , conform statisticilor, numarul mare de romani plecati in strainatate a lasat un gol pe piata muncii , fapt demonstrat si de rata extrem de scazuta a somajului.

Firmele din constructii, textile si turism si agentiile de recrutare a personalului recunosc ca cererea de locuri de munca este mare si nu poate fi acoperita.

Estimarile expertilor din piata muncii arata ca aproximativ doua milioane de romani muncesc acum peste granite. Acest lucru a afectat in special constructiile, industria usoara si turismul. In aceste trei domenii, cererea este imensa.

Firmele care recruteaza personal se plang de lipsa de muncitori si de faptul ca angajatorii ii platesc putin, asa ca acestia prefera sa plece in strainatate .

In constructii se ajunge la o medie salariala de 1-2 euro pe ora, iar daca pleaca pot castiga pana la 20 de euro pe ora .

Zonele cele mai vulnerabile sunt constructiile, unde cu greu se gasesc resurse umane si asta afecteaza proiecte mari de infrastructura, si industria confectiilor, din cauza nivelului scazut de salarizare .

In industria textila problema principala este salariul extrem de mic. Conform agentiilor de plasare, firmele ii platesc insuficient pe angajati, si atunci acestia prefera sa traiasca din somaj sau sa munceasca la negru. In plus, majoritatea sunt angajati la norma, iar daca nu o realizeaza, salariul scade si mai mult.

Pana acum, industria a prosperat datorita lohn-ului, bazat tocmai pe forta de munca ieftina. Dar, cum se gasesc din ce in ce mai putini angajati dispusi sa munceasca din greu pentru cateva milioane de lei, lohn-ul nu mai are un viitor prea lung in Romania, iar textilistii romani sunt nevoiti sa se orienteze spre piata autohtona.

In turism, firmele prefera sa angajeze oameni doar pe perioada sezonului estival. Sezonierii - de cele mai multe ori studenti sau elevi - sunt platiti deseori atat de prost, incat prefera sa nu-si duca la bun sfarsit contractul .

In aceste conditii, calitatea serviciilor oferite de firmele romanesti din sectorul turistic scade si ea de la an la an.

Criza se resimte si la nivelul micilor meseriasi din orase. In Bucuresti, gasirea unui zugrav sau a unui instalator incepe sa fie o problema. La fel ca si tarifele pe care le percep .

Incepand cu 2007, pe piata muncii vor intra generatiile putin numeroase, iar numarul de salariati nu va creste foarte mult, chiar in eventualitatea unei cresteri economice constante, se arata in Cartea Verde. Recurgerea la imigranti va deveni o necesitate in 5-6 ani, cand forta de munca tanara va fi redusa prin cresterea ponderii studentilor in fiecare generatie si plecarea tinerilor spre slujbe mai bine platite din occident .

Fluctuatia de personal, foarte mare, cu care se confrunta angajatorii romani, dar si migratia fortei de munca in strainatate sunt consecintele unei economii cu "o sanatate precara".

In 2008 se va mentine deficitul de lucratori calificati, cei mai cautati salariati fiind, in continuare, cei din constructii, textile, hoteluri si restaurante sau cei din sectorul financiar-bancar. In acelasi timp, presiunea pe angajati se va mentine, pentru ca lipsa personalului calificat va duce la o folosire la maximum a celor existenti, care vor deveni mai stresati si vor face fata cu greu sarcinilor profesionale. Desi cresterea economica din ultimii ani a creat locuri de munca, rata persoanelor angajate, dupa 2002, a fost negativa, adica numarul salariatilor care au iesit din piata muncii a fost mai mare decat a celor care au intrat.

Romania este unul dintre statele in care salariile au crescut cel mai mult in 2007, respectiv cu 12%, in termeni reali, cifra care a situat-o alaturi de Rusia si China. Totodata, toate companiile din Romania au raportat crestere economica anul trecut, peste 70% raportand o crestere cu doua cifre . Desi nivelul salariului este important pentru angajati, un accent deosebit se pune pe partea non-fiananciara, pe recompense si beneficii, dar si pe calitatea vietii din companie si pe intelegerea cu colegii si cu sefii .

In domeniul bancar, fluctuatia de personal a fost de 25%, in ultimii doi ani, iar atragerea de talente este din ce in ce mai grea, pentru ca, in randul persoanelor cu studii superioare, somajul este sub un procent, practic inexistent.

Romania se confrunta cu o criza puternica de ingineri, in conditiile in care sistemul de educatie nu formeaza decat 20-25 de ingineri noi pentru a inlocui alti 100 care se retrag, iar multi dintre acestia au plecat din tara in ultimii ani.