Studiul de caz privind motivarea resursei umane - Banca Comercială Română

I. Introducere

1. Definitii

Motivarea reprezintă o relație între satisfacerea nevoilor angajaților și realizarea sarcinilor de muncă pentru atingerea obiectivelor companiei. În același timp, motivarea poate fi considerată și ca fiind o stare interioară, ce activează dorința unui individ de a crea performanțe pentru că ulterior să obțină beneficii care să îl ajute în vederea satisfacerii nevoilor personale.

2. Factorii care influenteaza motivarea

Întregul proces de motivare are la bază mai mulți factori care îl influențează, așadar este un proces complex. Factorii care sunt în strânsă legătură cu motivarea sunt următorii: nevoile, implicarea și satisfacția.

A. Nevoile personale ale indivizilor - Fiecare om are mai multe tipuri de nevoi precum cele legate de existență, cele raționale și cele de dezvoltare.[1]

B. Implicarea în muncă - În funcție de nivelul implicării sunt obținute performanțele, iar mai departe se pune accentual pe necesitatea motivării și pe modalitățile de motivare ce urmează să se aplice în cazul fiecărui angajat. Cu cât angajații sunt mai motivați, cu atât performanțele sunt mai vizibile. [1]

C. Satisfacția - În ceea ce privește legătura dintre aceste două elemente, motivare și satisfacție, se influențează reciproc. Satisfacția este o stare resimțită de om, iar aceasta este mai mare în momentul în care angajatul și-a atins obiectivul și rezultatele lui sunt pozitive. Dacă o persoană este motivată și generează rezultate, apare sentimental de satisfacție, ceea ce va face ca el să fie în continuare motivat. Motivele unei persoane sunt în continuă schimbare de-a lungul vieții unui om. [4]

3. Teorii motivationale

a) Teoria X și Teoria Y sunt conceptele lui McGregor, în anul 1960, conform cărora motivația este importantă pe tot parcursul colaborării între angajat și angajator, însă în funcție de rezultatele obținute trebuie să se aplice o răsplată pentru performanța obținuta sau o pedeapsă pentru lipsa rezultatelor. Mai exact, Teoria X presupune faptul că oamenilor nu le place locul de muncă, așadar vor munci doar într-un mediu foarte puternic controlat, pe când teoria Y presupune că oamenii muncesc pentru obiectivele organizației dacă în acest mod își ating și obiectivele personale. McGregor consideră că majoritatea managerilor acționează conform Teoriei X, însă crede că Teoria Y este cea mai potrivită și eficientă. [4]

Tabelul 1. Comparație între Teoria X și Teoria Y

Factor Teoria X Teoria Y

Supravegherea Direct Indirectă

Asumarea responsabilităților Scăzut Ridicat

Potențialul oamenilor Ignorat Identificat

Controlul Extern Intern

Folosirea resurselor umane Limitată Utilizată

b) Teoria lui Abraham Maslow. Indivizii sunt motivați prin satisfacerea mai multor tipuri de nevoi, care sunt ierarhizate într-o piramidă cu cinci niveluri. Nevoile pe care angajații doresc să și le satisfacă prin intermediul unui job pornesc de la cele de bază și odată satisfăcute aceste nevoi, accentul urmează să fie pus pe următoarea nevoie. Așadar, angajatorii trebuie să se asigure că nevoile indivizilor sunt satisfăcute la orice nivel se află aceștia, deoarece satisfacerea unei nevoi reprezintă dorința de a satisface altă nevoie, așadar o nouă sursă de motivare. [1]

La nivelul de bază se regăsesc nevoile fizice, de supraviețuire. Această categorie de nevoi este satisfăcută în cadrul unei organizații prin acordarea unui salariu adecvat. Nivelul 2 reprezintă nevoile de siguranță fizică și afectivă. Aceste nevoie sunt satisfăcute prin intermediul unei slujbe sigure, prin asigurări medicale. Urmează nevoile sociale, dorința unui individ de afecțiune și dragoste. Acestea se pot satisface prin mediul ambient de muncă, prin climatul de muncă. La nivelul următor se regăsesc nevoile de stimă, și anume respectul din partea altora. Satisfacerea acestor nevoi constă în realizările personale, promovarea, primirea unor bonusuri. La cel mai înalt nivel se regăsesc nevoile de autorealizare, de dezvoltare și creștere ca persoană. Modul de satisfacere a acestor nevoi este diferit de la o persoană la alta. [4]

c) Teoria lui Friderick Hazberg este o completare a teoriei lui A. Maslow. F. Hazberg urmărește identificarea surselor de satisfacție și a celor de insatisfacție. Potrivit teoriei, se deduce faptul că pentru a motiva personalul este necesară satisfacerea nevoilor de bază și trebuie să se pornească de la salariu și condiții de muncă. [3]

Factorii pe care Herzberg îi consideră cei mai importanți pentru satisfacție sun realizările personale, stima, posibilitatea de a promova și dezvoltarea proprie. Aceștia sunt factorii motivaționali pentru că cu ajutorul lor crește nivelul motivației. Factorii care cauzează insatisfacția sunt condițiile și mediul de muncă, relațiile interpersonale, salariu, securitatea și controlul, politica companiei. Aceștia sunt denumiți factori de igienă, însă au și aspect pozitive, cum ar fi salariul, care poate fi o sursă de satisfacție. [2]