Tehnici și Metode Moderne de Evaluare și Monitorizare a Calității în Educație la Liceul Vitomirești

INTRODUCERE

Mi-am ales această temă pentru că în educaţie, ca în toate domeniile, avem nevoie de calitate, iar sistemul naţional de management şi de asigurare a calităţii are ca scop esenţial îmbunătăţirea calităţii educaţiei definită ca ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate.

Unităţile de învăţământ au nevoie de calitate în educaţie pentru a face faţă concurenţei din mediul educaţional, în condiţiile finanţării per elev, impuse de procesul de descentralizare, pentru a se bucura de prestigiu în plan local, regional, naţional, european, pentru a revigora încrederea în şcoala şi în educaţia din România, ca mijloc de promovare socială.

Cadrele didactice trebuie să genereze educaţie de calitate ca să-si consolideze recunoaşterea socială şi statusul profesional, să obţină un salariu mai bun, să se bucure de încrederea elevilor si părinţilor şi să revigoreze în România valoarea „respect”.

Elevii au nevoie de calitate în educaţie pentru în ideea de a juca, prin competenţele obţinute, un rol activ pe piaţa forţei de muncă de a selecta instituţia de învăţământ potrivită şi a candida cu succes pentru continuarea studiilor, de a se integra cu succes în societatea cunoaşterii şi a face faţă schimbării.

Nu în ultimul rând, părinţii au nevoie de calitate în educaţie pentrua avea încredere că şcoala aleasă determină progresul copiilor lor, pentru fi siguri că educaţia oferită este relevantă pentru viitorul copiilor lorşi pentru a nu fi nevoiţi să recurgă la meditaţii şi la alte forme de pregătire suplimentară a copiilor lor.

Şcoala identifică şi planifică metode adecvate, implementează procesele necesare de monitorizare, măsurare, analiză şi îmbunătăţire, pentru a demonstra conformitatea produselor ei, eficacitatea proceselor relevante şi ale SMQ.

Liceul Vitomireşti este o unitate şcolară care şi-a propus, ca obiectiv principal, un proces instructiv – educativ de calitate, corespunzător standardelor Uniunii Ruropene, care să atragă elevi din judeţele limitrofe (Argeş, Vîlcea) şi să-i pregătească pentru a răspunde nevoilor cerute de piaţa muncii din zonă. Implementarea unui sistem al calităţii nu este un lucru uşor. Pentru cineva care priveşte din afară poate părea facil, iar pentru angajaţi poate părea inutil sau birocratic. În realitate, implementarea sistemului calităţii implică un volum de muncă uriaş şi în funcţie şi de alţi factori cum ar fi, de exemplu, dimensiunea organizaţiei, poate necesita o lungă perioadă de timp de implementare. De aceea, se pune problema monitorizării permanente şi a utilizării celor mai eficiente metode de evaluare a calităţii.

1. CALITATEA - CONCEPTE DE BAZA SI PARTICULARITATI

1.1. Conceptul de calitate în viziunea modernă

Calitatea este o noţiune cu o foarte mare utilizare, ceea ce face extrem de dificilă definirea ei din punct de vedere ştiinţific. Discipline ca filozofia, economia şi cele tehnice dau un înţeles diferit acestui termen.

În filozofie, calitatea este definită ca o categorie ce exprimă sinteza lucrurilor şi însuşirilor esenţiale ale obiectelor, precum şi ale proceselor. În virtutea calităţii, într-un sistem de relaţii, un obiect este ceea ce este şi poate fi folosit de alte obiecte. Schimbarea calităţii înseamnă transformarea radicală a obiectului.

În logică, prin calitate se înţelege un criteriu de ordin logic, după care judecăţile de predicţie se împart în afirmative şi negative. Judecăţile afirmative sunt acelea care enunţă apartenenţa unei însuşiri la un obiect, iar judecăţile negative enunţă lipsa apartenenţei unei însuşiri la un obiect. Afirmaţia şi negaţia sunt considerate ca reprezentând mecanismul logic prin care, la nivelul judecăţii, se exprimă adevărul sau falsul.

În ceea ce priveşte conceptul de calitate a produselor şi serviciilor, în literatura de specialitate sunt formulate mai multe definiţii; pe de altă parte, în practica economică se dau înţelesuri diferite acestui concept. Astfel, calitatea este definită ca reprezentând “satisfacerea cerinţelor clientului”, “disponibilitatea produsului”, “un demers sistematic către excelenţă”, “conformitatea cu specificaţiile”, “corespunzător pentru utilizare” etc.

David A. Garwin, profesor la Harvard Business School a pus în evidenţă cinci orientări principale în definirea calităţii produselor: transcendenţa, spre produs, proces, costuri şi spre utilizator.

a) orientarea transcendenţa,

Potrivit orientării transcendente, calitatea reprezintă o entitate atemporală, absolutul, fiind percepută de fiecare individ în mod subiectiv. Aceasta orientare, puternic marcată de idealismul lui Platon, nu permite definirea clară a calităţii produselor şi nici măsurarea ei, neavând, în opinia lui Garwin, utilitate practica. O organizaţie care doreşte să atingă “perfecţiunea în calitate” sau să ofere, prin produsele sale, “gustul perfecţiunii şi perfecţiunea gustului”, demonstrează o asemenea abordare a calităţii produselor.