Tehnologia de Fabricare a Chips-urilor

INTRODUCERE

Istoria chips-urilor porneşte încă din secolul al XIX-lea. In acea vreme, un bucătar din statul New York, SUA, a pregătit cartofii într-o manieră total diferită în urma plângerilor unui client. A tăiat cartofii în felii foarte subţirii şi i-a prăjit în ulei încins până când aceştia au devenit brun-aurii. Acesta a fost începutul primelor chips-uri şi de atunci şi-au continuat marşul triumfal în jurul lumii.

Dezvoltarea pieţei de profil se leagă în primul rând de modificarea stilului de viaţă al consumatorilor, facilitarea accesului la acest tip de produse şi creşterea puterii de cumpărare în următorii ani, spun reprezentanţii companiilor din industrie.

Este cunoscut faptul ca materia primă pentru chips o constituie cartoful.

După anul 1950 suprefeţele cultivate de cartof, pe glob au crescut simţitor atingând în ultimii ani peste 23 milioane ha. În România cartoful se cultivă pe 290-300.000 ha, din care peste 50% în gospodăriile populaţiei.

Cartoful este un aliment de bază, în ciuda ideii greşite că este sărac nutritiv (născută poate din faptul că este “hrana săracului”). Un cartof de mărime copt are 145 calorii, 3 g proteine de cea mai bună calitate, cu toţi aminoacizii esenţiali, 33 glucide (amidon), 0,15 g grăsime, 20 mg vitamina C (cca 1/3 din necesarul zilnic al unui adult), vitamine din grupul B,14,2 mg acid folic, 2,34 g fibre şi 0,545 mg fier (cca 5% din necesarul zilnic). Există mai multe soiuri de cartofi, fiecare cu anumite calităţi nutritive şi culinare specifice.

UTILITATEA PROIECTULUI

Deşi există discuţii controversate privind influenţa chips-urilor asupra sănătătiţii umane, acestea reprezintă un produs alimentar important, având o pondere importantă pe piaţa economică.

Vănzările din ultimii ani au atins cifre impresionante datorită cererii crescute din partea consumatoriilor de toate vârstele.

Lucrarea de faţă prezintă fluxul tehnologic şi tehnologia de fabricaţie a chips-urilor.

Pe o piaţă care creşte cu peste 35% anual, producătorii de chipsuri îşi îndreaptă atenţia spre dezvoltarea distribuţiei în zonele rurale. Vânzările de chipsuri în retail s-au ridicat la 4.600 de tone în primele nouă luni ale anului trecut, cu 35% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2005, potrivit unui studiu al companiei de cercetări de piaţă AC Nielsen.

Valoric, piaţa de chipsuri ar putea ajunge la peste 40 mil. euro, dacă ritmul de creştere din primele nouă luni s-a menţinut până la sfârşitul anului."Cred că în următorii 3-4 ani, România ar putea ajunge la un consum similar cu cel din Grecia, de 1,5 kilograme pe cap de locuitor", a declarat Sotiris Yannopoulos, directorul general al Star Foods. Consumul ar putea creşte astfel cu aproximativ 50% într-o perioada de 3-4 ani.

Jucătorii de pe piaţa snacks-urilor sărate, estimată în prezent la 20.000 de tone anual, se bazează nu numai pe chipsuri pentru a-şi creste vânzările, ci pe toate segmentele incluse, printre care popcornul, biscuiţii şi covrigeii săraţi, alunele şi sticks-urile.

Factorul influenţat de politica jucătorilor de pe piaţă, distribuţia, a vizat iniţial oraşele, acoperite foarte bine în prezent, pentru a se îndrepta acum tot mai mult spre zonele rurale. "Reţeaua noastră de distribuţie este în dezvoltare permanentă. Penetrarea produselor noastre în zone rurale este încă mică, dar de interes tot mai mare pentru companie", a declarat Cristian Rey, directorul general al companiei Intersnack. Cei mai mari producători de pe piaţa în funcţie de cifra de afaceri sunt Star Foods, European Food şi Intersnack. Acest proiect îşi propune o analiză a tehnologiei de fabricare a chips-urilor în cadrul societăţii Intersnack România