Teorii protecționiste în comerțul internațional

INTRODUCERE

Protecţionismul regrupează ansamblul măsurilor care vizează protecţia pieţei naţionale contra concurenţei străine. El poate fi tarifar, adică bazat pe taxe vamale sau netarifar, bazat pe contingenţe şi alte norme. Taxele vamale sunt în general calculate ad-valorem, adică în fracţie fixă a preţului mărfii.

Este protectionismul o politică economică recomandabilă? În general, economiştii sunt de parere ca nu este. Ei cred ca liberal schimb contribuie la realizarea unei diviziuni a muncii reciproc avantajoase între naţiuni si permite fiecăreia sa-şi sporească posibilitaţile de producţie si consum proprii, contribuind astfel la creşterea nivelului de trai al intregii omeniri.

Multi însa nu sunt de accord cu aceste afirmaţii. Aşa cum Alexander Hamilton a vrut să ridice bariere tarifare in jurul sectoarelor productive naţionale in 1789, oamenii de azi susţin că trebuie să ne protejăm industria naţionala impotriva concurenţei străine.

Lucrarea de faţă nu se doreşte o tratare exhaustivă a problemei protecţionismului în comerţul internaţional. Am încercat schiţarea câtorva probleme specifice teoriilor protecţioniste în comerţul exterior.

În capitolul I am tratat teoria protecţionismului educator, teorii protecţioniste, politici comerciale, precum şi căteva argumente valabile în sprijinul protecţionismului.

În capitolele (II şi III) am acordat atenţie taxelor vamale, argumentelor în sprijinul acestora; barierelor comerciale, taxelor antidumping precum şi măsurile antidumping, protecţia optima şi efectiva, teritoriul vamal.

În capitolul IV am relatat evoluţia comerţului exterior în România după 1989.

În alcătuirea lucrării m-am ghidat după studiile autorilor români şi străini: Nicolae Sută, Sută S. Sultana, Manoilescu Mihail, Sută S. Sultana, Ana Bal, Ioan Bari, Rujan Ovidiu, Cornelia Popescu, Frederic Teulon, Samuelson Paul, Friedrich List, David Colander, Paul Krugman, pentru ai aminti doar pe câţiva.

Lucrarea este structurată astfel: Capitolul I – Protecţionismul educator; Capitolul II – Protecţionismul defensiv; Capitolul III – Protecţionismul antidumping; Capitolul IV – Comerţul exterior în România după 1989; Câteva concluzii şi Bibliografie.

CAP. I PROTECŢIONISMUL EDUCATOR

În lucrarea “Systeme national d’economie politique” (Sistem naţional de economie politică), Friedrich List apără ideea unui protecţionism educator dar temporar pentru industriile începătoare: „Liberul schimb ne este scopul, protecţionismul ne este calea”. Această lucrare se referă in mod direct la lupta împotriva dominaţiei industriale a Angliei. Doctrina aceasta a fost aplicată de toate ţările europene in seolul al XIX-lea.

Este mai ales cazul Germaniei, cu adoptarea tarifului Bismark in 1879, care viza frânarea importurilor de produse manufacturate englezeşti si franţuzeşti ambiţionandu-i pe exportatorii germani să cucerească segmente de piaţa in Europa centrală, danubiană şi orientală (protecţionism de cucerire).

Statele Unite, care nu au participat la mişcarea de liberalizare a schimburilor din anii 1860 – 1880, au cunoscut totuşi o rată de creştere foarte ridicată în această perioadă.

Exemplul Japoniei din anii ’60 până in zilele noastre tinde să demonstreze că protecţionismul poate fi un avantaj determinant pentru industriile naţionale. Aşa cum spune Paul Bairoch: ”Învingătorul este acela care nu joaca după regulile jocului”. În zilele noastre dacă o ţară din Sud are un „avantaj comparativ potenţial” pe care nu-l poate valoriza din cauza costurilor de producţie prea mari la început, adoptarea temporară a unui tarif vamal pare justificată.

I.1.TEORIA ŞI PRACTICA PROTECŢIONISMULUI

Înainte de a începe examinare concepţiilor din literatura economică trebuie să accentuăm că în punctul central al interesului nostru stă existenţa sau inexistenţa unei teorii generale a protecţionismului. Căci fenomenul protecţionist prezintă în el însuşi un caracter net de generalitate.

În ciuda diferenţelor de climat şi a condiţiilor naturale, în ciuda diversităţii bunurilor şi mai ales, în ciuda diferenţelor în gradul evoluţiei industriale, protecţionismul predomină în toate statele. Acesta este un fenomen general, a cărui vitalitate este condiţionată de cauze generale, independente de spaţiu şi timp.