Transparența bugetară în organizația publică

Statul este un teritoriu delimitat şi recunoscut de alte state ce are rolul de a reprezenta poporul şi de a satisface interesele acestuia. Pentru îndeplinirea acestui rol, teritoriul şi populaţia au fost împărţite în zone mai mici, denumite unităţi administrativ-teritoriale în cadrul carora se regasesc si organizatiile publice, care să reprezinte statul şi să acţioneze conform intereselor sale.

Dreptul şi responsabilitatea autorităţilor organizatiilor publice de a gestiona, în numele şi în interesul cetăţenilor, activităţile publice, presupune resurse financiare suficiente concretizate în bugete. Bugetele trebuie echilibrate, iar alocarea resurselor trebuie să fie corelată cu performanţele ce trebuie realizate. Formulele de repartizare trebuie sa fie suficient de simple şi clare pentru a fi înţelese, controlabile şi stabile, evitand schimbarea lor la intervale scurte de timp, pentru a fi cunoscute şi acceptate şi pentru a funcţiona predictibilitatea.

Toate activităţile privind administrarea resursei financiare publice trebuie să se facă într-o manieră transparentă, ce presupune facilitarea accesului cetăţenilor la informaţie, dar şi dreptul acestora de a participa activ la luarea unor decizii. Această conjunctură, a transparenţei bugetare, reprezintă o temă actuală, ce priveşte, în mod direct, pe fiecare cetăţean al României.

Transparenţa bugetară reprezintă unul dintre cele 7 principii fundamentale privind elaborarea si execuţia bugetară, prezentate de legea privind finanţele publice locale. Amintind, Principiul transparenţei şi publicităţii instituie caracterul deschis şi transparent al procesului bugetar, acesta realizându-se prin:

a) publicarea în presa locală, pe pagina de internet a organizatiei publice, sau afişarea la sediul organizatiei respective a proiectului de buget local şi a contului anual de execuţie a acestuia;

b) dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia;

c) prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţă publică.

Pentru a fi respectat principiul amintit, la nivel naţional, au fost emise acte normative pentru clarificarea şi delimitarea aspectelor referitoare la accesul la informaţii şi transparenţa decizională.

Astfel, la nivel legislativ, transparenţa este întâlnită sub sintagma „transparenţă decizională” ce se referă la asigurarea accesului cetăţenilor la documentele aflate în gestiunea organizatiilor statului precum şi la consultarea cetăţenilor cu privire la adoptarea unor reglementări.

Transparenţa bugetară apare ca urmare a transparenţei procesului decizional, prin urmare se poate afirma că transparenţa bugetară este o componentă a celei decizionale.

Transparenţa, în sens larg, poate fi definită prin accesul la informaţia de interes public şi reprezintă posibilitatea oricărei persoane de a obţine informaţii aflate în posesia organizatiilor publice.

Accesul la informaţii are următoarele efecte:

- permite publicului să aibă o imagine adecvată şi să-şi formeze o opinie critică cu privire la societatea în care trăieşte şi la autorităţile care îl guvernează;

- încurajează participarea cetăţenilor la chestiunile de interes public;

- ajută la creşterea eficienţei administraţiei, legislativului şi justiţiei şi la menţinerea integrităţii acestora prin reducerea riscului corupţiei;

- contribuie la legitimitatea administraţiei ca serviciu public şi la creşterea încrederii în autorităţile publice.