Activitatea Unita Turism Holding

Turismul, forma de activitate umana destinata în principal odihnei si cunoasterii s-a impus în viata înca din cele mai vechi timpuri patrunzând cu adevarat în realitatile cotidiene dupa cel de-al doilea razboi mondial, începând cu anii 1960.

La inceput oamenii erau interesati doar din punct de vedere al cunoasterii treptat dorind un nivel ridicat de confort-odihna, masa si transport, acestea realizându-se mai intens in ultimele patru-cinci decenii, când au cunoscut si o larga diversificare.

Astazi la formele traditionale, recreerea la final de saptamâna, drumetiile montane, odihna si tratamentul într-o statiune balneara sau climaterica s-au adaugat altele din ce în ce mai interesante, solicitate de câmpul tot mai larg al activitatilor umane (turismul de afaceri, cultural, sportiv etc.).

Turismul a devenit un punct forte al vietii sociale, în timp ce în secolele precedente era un subprodus accesoriu altor motivatii pentru calatorii: descoperiri stiintifice, pelerinaje, cuceriri militare etc.

Un numar tot mai mare de tari dezvoltate sau subdezvoltate au descoperit posibilitatile si perspectivele acestei activitati, constientizând-o ca pe o sursa suplimentara în echilibrarea schimburilor externe si în crearea unei imagini la nivel mondial. Locul turismului nu s-a afirmat nu numai în aspiratii si practici sociale dar si în cele economice, el devenind o importanta componenta a strategiei nationale si internationale de dezvoltare .

Turismul se bazeaza foarte mult pe imaginea locului. Philip Kotler definea imaginea unui loc ca totalitate a convingerilor, ideilor si impresiilor pe care le au oamenii în legatura cu locul respectiv .

Principalele elemente de atractie care definesc imaginea locului pot fi considerate urmatoarele: recreerea si divertismentul; frumusetea naturala si trasaturile caracteristice; istoria si personajele celebre; zonele comerciale; oamenii prin ospitalitatea lor; atractiile culturale; evenimentele si ocaziile speciale; cladirile, monumentele si ansamblurile sculpturale.

Putine locuri au sau pot sa le aiba pe toate: personalitate, infrastructura, servicii si atractii. O personalitate originala în materie de arhitectura si istorie a locului poate sustine atragerea turistilor si a vizitatorilor, dar pe de alta parte poate sa îndeparteze agentii economici noi sau esentiali, insensibili la estetica si impresii nostalgice. Un oras cu atractii de prima marime poate fi coplesit de criminalitate, poluare si servicii de slaba calitate. În lipsa unei activitati sustinute, o infrastructura perfect pusa la punct nu valoreaza mare lucru. Aerul curat, oamenii prietenosi si mediul ambiant atractiv s-ar putea sa nu ajute prea mult un loc care duce lipsa de un sistem de transport, acces la pietele importante si fundamentale de atractie.

Turismul este unul din sectoarele economice cu valente reale de dezvoltare atât pe termen scurt cât si pe termen lung, este un mijloc de creare si îmbunatatire a imaginii judetului în tara; este o sursa de sporire a încasarilor valutare; este o piata sigura a fortei de munca si de retribuire a celei disponibilizate din sectoarele industriale puternic restructurate; este o modalitate unica de valorificare a potentialului natural bogat si variat care nu poate fi exportat în stare bruta, dar poate constitui o sursa importanta de venituri prin valorificarea sa la fata locului.

Pornind de la aceste principii generale, organelor din administratia publica locala le revine obligatia de a-si stabili o strategie pe termen mediu si lung, concretizata în programe de dezvoltare a turismului în judet, care sa puna în valoare potentialul natural si antropic brailean.

Stabilirea strategiei a fost determinata de elemente specifice competitivitatii în acest domeniu, cum ar fi: