Alune - comportamentul consumatorului

1. Descrierea produsului

Prima atestare documentarǎ a alunelor dateazǎ din secolul al XV-lea, când acestea sunt menţionate ca principalǎ sursǎ de hranǎ pe o corabie portughezǎ de sclavi.

Se crede ca arahidele sunt originare din Brazilia sau Peru şi au fost descoperite în jurul anilor 1200 - 1500 î.C., adicǎ aproximativ acum 3500 de ani.

Valoarea alimentară şi, în special, energetică a fructelor acestor specii, creează un interes deosebit pentru consumul lor în diferite forme: miezul de alune se consumă proaspăt, uşor prăjit sau prelucrat în diferite produse de cofetărie (ciocolată, prăjituri, bomboane, creme, îngheţată, nuga).

Utilizare

Din alune se mai fabricǎ ulei, laptele de alune, fainǎ de miez, toate cu diferite întrebuinţǎri în alimentaţie, picturǎ, cosmeticǎ şi industrie la fabricarea cernelei tipografice, săpunului de lux, lacurilor, pentru extragerea uleiurilor eterice. Turtele rămase după extragerea uleiului se folosesc la fabricarea halvalei de calitate superioară şi a ciocolatei.

Componenţǎ chimicǎ

Miezul alunelor de pǎdure este foarte nutritiv, energetic(620kcal/100g), conţine3-6% apă, 52-69% grăsimi, 12-28% substanţe proteice, 2-3% săruri minerale (potasiu, fosfor, calciu, mangan, fier, etc.), provitamina A, vitaminele C, B1, B2, PP; E(6-6,5mg/100g), acid pantotenic, acid folic (71mg/100g), vitamina P, etc.

Beneficii aduse sǎnǎtǎţii

Datoritǎ acestei combinaţii de substanţe, are efect: reglator al sistemului endocrin, antianemic, remineralizant, vermifug, fiind totodată şi un tonifiant nervos; contribuie la buna funcţionare a ficatului, ochilor şi pielii.

Alunele se pot păstra 1-2 ani; după aceea miezul lor începe să râncezească Ele se valorifică în coajǎ sau formǎ de miez.

În România, sub numele de “alune” sunt cunoscute douǎ produse diferite din punctul de vedere al modului de obţinere. Astfel existǎ alunele de pǎdure şi alunele de pǎmânt (arahidele ). Alunele de pǎdure Arahidele

Cerea de alune

Aproximativ 75% din producţia mondialǎ de alune este deţinutǎ de Turcia, urmatǎ Italia, Spania şi SUA.

În ceea ce priveşte consumul mondial de alune decorticate, acesta se ridicǎ la circa 125.000 de tone, iar cel de alune în coajǎ, la aproximativ 260.000 de tone.

Piaţa româneascǎ a alunelor este dinamicǎ din punctul de vedere al tipurilor de produse, dezvoltându-se de la an la an în funcţie de diversificarea gusturilor consumatorilor.

Tendinţa de creştere a pieţei alunelor este determinatǎ şi de preocuparea consumatorilor pentru o alimentaţie sǎnǎtoasǎ.

În ton cu preferinţele înregistrate în rândul europenilor, şi românii se aratǎ foarte deschişi cǎtre consumul de alune şi seminţe în diferite momente ale zilei şi cu diferite ocazii. Astfel, vânzǎrile înregistrate de jucǎtorii de pe piaţǎ în perioada 2006-2007 s-au ridicat la 221.48 tone alune. În 2007, piaţa alunelor a înregistrat o creştere în volum de circa 21%, conform studiilor AC Nielsen. Totuşi, în topul preferinţelor românilor rǎmân arahidele care au înregistrat, în aceeaşi perioadǎ, vânzǎri de peste 1.600 de tone.

Companiile de profil sunt convinse cǎ în continuare ritmul de creştere al pieţei va fi unul rapid, diversificarea sortimentelor şi creşterea puterii de cumpǎrare a consumatorilor fiind factori determinanţi în acest sens.

Purtǎtorii cererii sunt persoane cu vârsta între 7 şi 60 de ani, în general cu o danturǎ bunǎ, preocupate de o alimentaţie sǎnǎtoasǎ.

Segmentarea cererii pe piaţa alunelor se face în funcţie de categoria de vârstǎ:

- copii (7-14ani) la care consumul este mai scǎzut, ei preferând ca snack în special dulciurile.

- tineri (15-24ani) al cǎror consum este caracterizat de orientarea spre preţ.

- adulţi (25-60 ani) cererea fiind caracterizatǎ de orientarea spre calitate.

Despre consumul de alune se poate spune cǎ nu este marcat de sezonalitate, fiind ocazional şi prilejuit de anumite situaţii. Creşterea consumului de fructe uscate în preajma competitiilor sportive de amploare este un fenomen firesc care se resimte şi în România. Campionatul Mondial de Fotbal din 2002, de exemplu, a crescut substanţial cererea de astfel de produse pe piaţa noastrǎ. La fel se întâmplǎ şi în alte pǎrţi ale lumii.

Oferta de alune pe piaţa româneascǎ

Provenienţa alunelor pe piaţa româneascǎ este de import deoarece, chiar dacǎ în România existǎ

condiţiile climaterice necesare cultivǎrii lor, agricultura nu este destul de dezvoltatǎ încât sǎ asigure irigarea culturilor şi încurajarea producǎtorilor. Alunele sunt importate din Turcia, Italia, Spania, SUA etc. Arahidele se cultivǎ pe suprafeţe destul de extinse în China, India, Africa, Mexic, Caucazul de Nord, Spania, Franţa, Italia şi chiar în unele tǎri balcanice. Producţia mondialǎ de arahide este estimatǎ la circa 16 milioane de tone anual.

Fiind un produs de larg consum, este recomandatǎ distribuţia intensivǎ şi amplasarea convenabilǎ a produsului. Dacǎ pânǎ acum câţiva ani alunele se vindeau în mare parte în magazinele mici de cartier şi la chioşcuri, acum cea mai mare parte a vânzǎrilor o înregistreazǎ supermarketurile avantajate de un flux mare de clienţi, de amplasarea convenabila la raft si de autoservire.