Analiza Cantitativă a Activității de Producție

Introducere

Civilizaţia contemporană nu poate să fie imaginată fără datele numerice, deoarece exprimarea cantitativă a devenit o necesitate aproape în toate domeniile cunoaşterii. Necesităţile practice legate de exprimarea şi transformarea vieţii sociale, au determinat, printre altele apariţia şi evoluţia econometriei, analizei economico – financiare, etc.

Analiza cantitativă are la bază fenomenele de masă şi se aflã sub incidenţa legilor cantitative, ce se manifestă sub diferite forme (tendinţă medie).

Analiza cantitativă a luat naştere la sfârşitul secolului trecut, prin interpretarea analitică a fenomenelor de masă şi prin obţinerea unor concluzii inductive pe baza observaţiilor empirice.

H. G. Wells a analizat viitorul economico – financiar şi a precizat: „Într-o zi gândirea economico - financiară va fi la fel de necesară oricărui cetăţean, ca scrisul şi cititul”.

Astăzi, mai mult ca oricând, suntem asaltaţi de un volum mare de informaţii din toate domeniile.

În ziua de astăzi, este greu să ne imaginăm că există persoane care nu ştiu să numere, să măsoare, să compare, să urmărească evoluţia salariului lor sau care nu ştiu să citească şi să analizeze un clasament.

În desfăşurarea activităţilor economice care fac domeniul economiei este bine să se utilizeze metode economice şi matematice. Fenomenele care au loc în economie urmează anumite legi, mai mult sau mai puţin evidente, dar de un mare interes. Un rol important în economie îl are şi evoluţia fenomenelor.

I. Kant preciza: „Fiecare ştiinţă este numai atâta ştiinţă, câtă matematică conţine”.

În contextul teoriei sistemelor şi al teoriei informaţiei, analiza cantitativă, ca şi oricare altă metodă de calcul, poate fi definită ca un sistem de informaţii complex, dinamic cu legi proprii de funcţionare şi dezvoltare, creat pentru obţinerea de noi adevăruri şi aplicaţii.

Analiza cantitativă a activităţii de producţie şi desfacere a produselor la S.C PANIF PUCHENI S.R.L ne arată ce evoluţie au avut vânzările produselor de patiserie şi cofetărie în perioada 2001-2007, deoarece concurenţa în domeniul produselor de patiserie şi cofetărie a crescut vertiginos în ultimii ani.

Datorită ciclului foarte scurt de fabricaţie al acestor produse şi al cererii relativ stabile, întreprinzătorii au început să investească în domeniu, astfel că, în judeţul Prahova, concurenţa este acerbã.

De abia la sfârşitul anului trecut, Europa a început să ne bage în seamă cu adevărat. În industria alimentară, în ultimul an, am asistat la mai multe achiziţii, decât în ultimii ani la un loc. Viaţa furnizorilor din România va fi grea, datorită concurenţei acerbe.

Pe piaţa europeană a produselor de patiserie au intervenit puţine modificări. S-a observat o dezvoltare constantă a tendinţelor deja existente, în special a acelora care se concentrează asupra mâncării sănătoase.

Companiile din domeniul patiseriei care au succes, nu sunt companii mari, sunt cele care au investit în produse ce prezintă interes pentru cerinţele clienţilor. În cazul produselor de patiserie şi de cofetărie, consumatorul devine tot mai pretenţios şi mai critic.

S.C PANIF PUCHENI S.R.L doreşte să dobândească o reputaţie pe piaţa de fabricant şi distribuitor de produse de patiserie şi cofetărie. Pentru obţinerea obiectivelor este nevoie de dezvoltarea promptă a produselor, înţelegerea clară a tendinţelor şi nevoilor de pe piaţă.

CAPITOLUL I

MODALITĂŢI DE DETERMINARE A ANALIZEI CANTITATIVE A PRODUCŢIEI ŞI DESFACERII PRODUSELOR LA S.C PANIF PUCHENI S.R.L – NOŢIUNI TEORETICE

Analiza cantitativă a apărut din nevoia de a cunoaşte în expresie numerică trăsăturile esenţiale ale diferitelor fenomene şi procese ale activităţii umane şi de a fundamenta variantele de decizie în procesul conducerii.

Analiza cantitativă reprezintă cercetarea laturilor cantitative ale fenomenelor şi proceselor socio-economice de masă într-o unitate indisolubilă cu cele calitative, în condiţii concrete de timp, loc şi structură organizatorică, pe baza observării lor, a culegerii şi a prelucrării informaţiilor cantitative cu scopul de a formula şi de a explica regularităţile ce le guverneazã.

1.1 Legile economice

Cuvântul lege sugerează relaţia de cauzalitate care există între anumite fapte economice. „Legile sunt raporturile necesare care derivă din natura lucrurilor” De aici rezultă că legea are cel puţin următoarele trăsături: este o relaţie între fenomene, relaţia aceasta este necesară şi are un caracter constant, invariabil, permanent, deci are valabilitate generală.

Legile economice exprimă tendinţele mişcării vieţii economice, independente de voinţa şi conştiinţa oamenilor. Legea economică sugerează relaţia de cauzalitate care există între anumite fapte economice. Evoluţia legilor economice este generată de mişcarea fenomenelor din natură.

Legile economice acţionează prin intermediul oamenilor, iar aceştia sunt purtătorii unui sistem complex şi contradictoriu de interese. Legea economică constituie un mijloc de descriere cât mai exactă a realităţii economice şi o posibilitate de a prevede desfăşurarea în viitor a unor procese şi fenomene. Legile economice au un pronunţat caracter istoric. Acestea încep să acţioneze din momentul în care sunt create condiţiile materiale obiective necesare şi încetează să acţioneze atunci când aceste condiţii dispar. Orice lege economică reprezintă o unitate de determinări calitative şi cantitative. Orice lege economică se pretează şi la cuantificare şi la măsurare.

Folosirea metodelor cantitative în cunoaşterea legilor economice ne oferă o mai mare riguriozitate în formularea unor concluzii practice şi ne scuteşte de efectuarea unor experimente costisitoare şi dificil de realizat în timp. Legile economice izolate nu acţionează izolat una de alta, ci în conexiune, ca sistem. Orice sistem al legilor economice nu apare dintr-o dată în forma finală, el se constituie treptat şi funcţionează pe măsura dezvoltării economice.

Prin verigile şi conexiunile ce se ivesc, se declanşează raporturile cauză - efect: de la trebuinţe la interese, apoi stimulente şi metode de organizare. Drumul poate fi reconstituit şi invers. În acelaşi timp, dacă privim întregul sistem al legilor economice rezultă că există un mecanism general al acţiunii lor şi implicit al folosirii. La rândul său, diversitatea vieţii economice şi complexitatea sistemului legilor care o guvernează determină existenţa unor mecanisme obiective de acţiune proprii fiecărei legi.

1.2 Analiza legăturilor dintre variabilele cantitative

Variabila economico-socială este rezultatul acţiunii unei multitudini de factori. Fundamentarea unor decizii privind variabilele cantitative impun o abordare a acestora ca fenomene de tip complex ce se intercondiţionează. Statistica, prin procedee specifice caracterizează, din punct de vedere cantitativ, legăturile esenţiale ce se manifestă în cadrul fenomenelor de masă, manifestările cantitative ale legităţilor ce apar în interdependenţele economice.

Legăturile cantitative sunt relaţii prin care se realizează procesul de determinare, apariţie şi dezvoltare a fenomenelor de masă. Legăturile cantitative sunt specifice fenomenelor colective, sistemelor deschise, complexe.

Complexitatea fenomenelor economice şi sociale, caracterizarea lor cantitativă şi calitativă determină folosirea combinată a diferitelor ştiinţe în investigarea interdependenţelor relaţiilor de cauzalitate, care stau la baza apariţiei şi dezvoltării lor.

Legăturile cantitative se pot desfăşura sub două forme:

- model de corelaţie care ne arată cât de puternic sunt legate cele două variabile, cât de mult tind să se modifice împreună. Analiza corelaţiei este specifică variabilelor cantitative, numerice, măsurate pe scale de intervale şi pe rapoarte. Corelaţia presupune găsirea funcţiei analitice.

- model de regresie care examinează schimbările unei variabile ca o funcţie de schimbările altor variabile. Modelul de regresie permite previzionarea uneia dintre variabile pe baza informaţiilor despre alte variabile.