Analiză comparativă a două mărci

Proiect
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Marketing
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 86 în total
Cuvinte : 25287
Mărime: 507.02KB (arhivat)
Puncte necesare: 9

Extras din proiect

Scurta prezentare a pietei bauturilor racoritoare din Europa de Sud-Est

In ultimii ani, in Europa de Est oferta de bauturi racoritoare este tot mai extinsa, in conditiile in care producatorii locali fac fata cu succes concurentei occidentale.

Cresterea puterii de cumparare a consumatorilor est-europeni a dus la cresterea interesului marilor companii internationale fata de aceasta zona .

Consumul de bauturi racoritoare in Europa de Est a crescut cu 8% in anul 2003, ajungandu-se la 25.900 milioane litri, ceea ce reprezinta cu 45% mai mult decat in 1999 (potrivit Zenith International).

Cehia, o piata matura, si-a consolidat pozitia de lider, cu un consum anual de 28 litri/persoana, pe locul doi si trei aflandu-se Slovenia(200 litri) ,respectiv Croatia(172 litri).

Figura 1.1

„Repartizarea productiei de bauturi racoritoare la nivelul Europei de Est(anul 2003)”

Piata bauturilor racoritoare in Romania (evolutie si estimari)

Asa cum se observa si in figura 1.1, Romania detine un procent destul de bun din totalul productiei est-europene de bauturi racoritoare, ceea ce releva faptul ca piata romaneasca reprezinta un punct de interes pentru investitorii straini, avand si o tendinta de crestere in urmatorii ani. . Anul trecut, piata bauturilor racoritoare din Romånia a atins o valoare totala de 2,190 milioane de litri, in timp ce consumul de bauturi racoritoare pe cap de locuitor a fost de 104,2 litri, sub valorile inregistrate in alte tari esteuropene: 149,4 litri in Polonia, 205,5 litri in Ungaria. Claudia Iacobuta, PR Manager la Quadrant Amroq Beverages. Dinamismul deosebit al pietei provine dintr-o combinatie a gusturilor locale cu tendintele internationale. Se estimeaza ca piata va inregistra o crestere anuala de 7,8% in perioada 2004-2008, urmand sa se ajunga la un total de 36.500 milioane litri in 2008.

Potrivit firmei de cercetare Canadean, in anul 1998 ,romanii au baut aproximativ 676 milioane litri de bauturi racoritoare carbonatate, iar in 1999 consumul a crescut cu 97 milioane litri, ajungand de peste cinci ori mai mare decat in 1990.

Cercetarea ACNielsen din anul 1999 releva faptul ca piata era controlata in proportie de peste 90% de trei concurenti: Coca-Cola HBC, QAB si European Drinks.

De atunci si pana in prezent ,situatia nu s-a modificat radical, cei trei fiind in continuare fortele care stabilesc liniile de dezvoltare a pietei bauturilor racoritoare.

Conform ACNielsen, bauturile de tip Cola detinea 32% din volumul vanzarilor anului 2002, iar categoria „alte fructe” detinea 41% din total.

In anul 2003, piata a crescut cu 10,4%, volumul total ajungand la 2.09 miliarde litri.

Pe piata bauturilor racoritoare, se gasesc produse care sa satisfaca toate segmentele de piata, si anume: bauturi carbonatate, bauturi necarbonatate, apa imbuteliata, juice, nectaruri.

Evolutia vanzarilor realizate pentru principalele tipuri de bauturi racoritoare pe piata din Romania in perioada 2002 - 2003 este prezentata in graficul urmator :

Figura 1.2

„Evolutia vanzarilor principalelor tipuri de bauturi racoritoare pe piata romaneasca (mil.litri) – analiza comparativa 2002-2003)”

Figura 1.3

„Aportul categoriilor de bauturi racoritoare prezente pe piata romaneasca la realizarea volumului total al vanzarilor”2004

Apa imbuteliata avea, in anul 2004 ,cea mai mare pondere in volumul pietei bauturilor racoritoare (circa 50%) si cea mai ridicata rata de crestere, in vreme ce bauturile carbonatate reprezinta peste 40% din volumul pietei.Segmentele de still drinks, juice si nectaruri inregistreaza inca valori modeste, reprezentand insa segmentul cu cea mai puternica tendinta de dezvoltare in urmatorii ani.

Preview document

Analiză comparativă a două mărci - Pagina 1
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 2
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 3
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 4
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 5
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 6
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 7
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 8
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 9
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 10
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 11
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 12
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 13
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 14
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 15
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 16
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 17
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 18
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 19
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 20
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 21
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 22
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 23
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 24
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 25
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 26
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 27
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 28
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 29
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 30
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 31
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 32
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 33
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 34
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 35
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 36
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 37
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 38
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 39
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 40
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 41
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 42
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 43
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 44
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 45
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 46
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 47
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 48
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 49
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 50
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 51
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 52
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 53
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 54
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 55
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 56
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 57
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 58
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 59
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 60
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 61
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 62
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 63
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 64
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 65
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 66
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 67
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 68
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 69
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 70
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 71
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 72
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 73
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 74
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 75
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 76
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 77
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 78
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 79
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 80
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 81
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 82
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 83
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 84
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 85
Analiză comparativă a două mărci - Pagina 86

Conținut arhivă zip

  • Analiza Comparativa a Doua Marci.doc

Te-ar putea interesa și

Analiza comparativă a comunicării de marketing pentru două mărci din aceeași categorie - Santal vs Tymbark

Partea I Elemente definitorii ale pieţei sucurilor naturale 1.CARACTERIZARE GENERALĂ a)Capacitatea pieţei Piaţa băuturilor răcoritoare a...

Analiza comparativă a două mărci - Nivea și L'Oreal

Partea I: Elemente definitorii ale pieţei cremelor de fata 1. Caracterizare generală 1.1. Capacitatea pieţei Pe piata cosmeticelor, exista un...

Analiza comparativă a demersurilor publicitare realizate pentru Orange și Vodafone

CAP 1. Caracterizare succinta a pietei produsului Cartela PrePay; pozitia marcilor Orange si Vodafone pe aceasta piata 1.1. Definirea pietei...

Analiza comparativă a două mărci - LG și Nokia

1. Caracterizarea generala 1.1. Capacitatea pietei Chiar daca criza economica a lovit serios in profiturile marilor producatori de telefoane...

Analiza comparativă a demersurilor publicitare realizate pentru două mărci din aceeași categorie - Dorna și Izvorul Minunilor

Capitolul 1 1.1 Caracterizare succinta a pietei apei minerale Apele minerale sunt apele ce au un continut variabil de saruri, gaze, substante...

Analiza comparativă a comunicării de marketing pentru două mărci Audi și BMW din aceeași categorie

Elemente definitorii ale pieței produsului X 1. Caracterizare generală: 1.1 Capacitatea pieţei auto în România: Capacitatea pieţei se exprimă...

Analiza comparativă a comunicării de marketing pentru două mărci de bere - Stella Artois și Bucegi

Partea I: Elemente definitorii ale pietei berii 1. Caracterizare generala 1.1 Capacitatea pietei - Studiul TGI releva faptul ca 70% din...

Analiza comparativă a comunicării de marketing pentru două mărci din aceeași categorie - Poiana și Kandia

Partea I: Elemente definitorii ale pietei produsului tablete de ciocolata 1.Caracterizare generala 1.1.Capaitatea pietei Conform studiilor...

Ai nevoie de altceva?