Analiza industriei mobilei la nivel național și internațional

CAPITOLUL 1. DESCRIEREA INDUSTRIEI MOBILEI

Obiectele de mobilier au fost, sunt şi vor fi prezente mereu în viaţa omului. Ele scot în evidenţa relaţiile sociale, relaţiile economice, obiceiurile şi modul de viaţă al societăţii omenesţi dintr-o anumită perioadă.

Procesul de realizare a obiectelor de mobilier a fost strîns legat de arhitectura, în funcţie de aceasta obiectele de mobilier s-au şi dezvoltat.

Mediul în care omul traieşte şi îşi deşfăşoară activitatea este rezultatul acţiunii combinate a mai multor factori, dintre care obiectele de mobilier joaca un rol foarte important în crearea micromediului înconjurator, deoarece marea majoritate a timpului petrecut de oameni are loc în clădiri.

Drumul parcurs de evoluţia mobilei în decursul timpurilor este paralel cu cel al arhitecturii, amandouă fiind legate de apariţia de noi materiale, de progresul tehnic şi de nevoile oamenilor mereu în schimbare.

Producţia de mobilă s-a dezvoltat abia după cel de-al doilea razboi mondial, într-un ritm mai intens în toate ţările, fapt explicabil prin eforturile de refacere a zonelor afectate de război, dar şi prin creşterea nivelului de trai în ţările socialiste, nivel de trai ce s-a concreţizat şi într-o creştere demografică accentuată, ceea ce a condus şi la creşterea cererii şi bineînţeles a ofertei de mobilier.

Începînd din anul 2005 piaţa romanească a mobilei înregistrează o creştere treptată, sţimulată de sporirea numarului de construcţii şi de tendinta de reamenajare a locuinţelor vechi. Conform statisticilor efectuate la nivel european situaţia din Romania nu este una fericită (25 euro/cap locuitor, comparaţiv cu 201 euro/cap de locuitor pentru cetatenii UE), însa la nivel intern se realizează un salt apreciabil comparaţiv cu anii precedenţi - în 2003 consumul de mobilă pe cap de locuitor era de 14 euro.

În 2006 valoarea producţiei de mobilă a fost de 1,65 miliarde de euro, dintre care aproape un miliard se exportă, Romania afându-se încă printre ultimele locuri în topul consumatorilor de mobilă. Creşterea pieţei interne este stimulată, în continuare, de înflorirea construcţiilor (locuinte, birouri, hoteluri), de mărirea dimensiunilor locuinţelor noi şi de reamenajarea celor vechi, la care se adaugă sporirea substanţiala a importurilor. Importurile acopera 30% dîn piaţa interna de mobilă, evaluată la un miliard de euro, cele mai multe dintre acestea venînd din Italia (175 de milioane de euro, cca. o treime din valoarea totală a importurilor), din Polonia (20%) şi din Germania (10%).

După o perioadă extrem de bună pînă în anul 2005, susţinută de deprecierea leului în raport cu principalele valute de referintă, în care creşterile ajungeau şi la 40% anual, în ultimii ani livrarile externe ale producătorilor locali de mobilă au intrat pe o pantă mai puţin spectaculoasă.

Potrivit raportului emis de APMR, volumul exportului de mobilă din Romania înregistrat în 2007 se va situa în jurul valorii de 1,045 miliarde euro, iar importul va înregistra o valoare de peste 390 milioane euro, după centralizarea datelor oficiale. Aţingerea acestor date a fost încurajată de o serie de factori socio-economici, precum: dezvoltarea imobiliară, consolidarea clasei medii, schimbarea obiceiurilor de consum ale romanilor, exţinderea exporturilor, stimulată de noua deschidere spre piaţa europeană şi mărirea producţiei proprii. Consumul de mobilă pe cap de locuitor în anul 2007 este de 45,2 euro; mare parte din procent fiind asigurată din producţia de mobilă autohtonă. Însa intrarea pe piaţa a brandului IKEA (marţie 2007), care a anuntat vânzări de 40 milioane de euro pe piaţa romaneasca, a luat din cota de piaţa a liderilor tradiţionali, Mobexpert şi Elvila. Anul 2007 marcheză începutul unei perioade de segmentare pe piaţa de mobilă, locul marilor operatori care dominau piaţa cu magazine de ţip generalist, în anii precedenţi, fiind luat de primele reţele specializate. Principalele ţări spre care Romania exportă sunt Franţa, Germania, Italia, Anglia, Olanda şi SUA, iar primele trei ţări de unde importă Romania sunt Italia, Germania şi Polonia.

În 2008 pe piaţa îşi fac apariţia noi lanţuri internaţionale (precum: retailul austriac Kika), noi magazine de desfacere, iar concurenţa creşte vizibil. Se constată o concentrare a ofertei pe paliere de preţ şi pe categorii de mobilier, semn al maturizarii pietei românesţi de mobilier. România conţinuă să înregistreze creşteri în ceea ce priveşte aceasta piaţa, cu toate ca exporturile au scazut, din considerente de ordin valutar. Orientarea producatorilor catre piaţa internă este susţinută în conţinuare de boom-ul imobiliar, dar şi de o schimbare sensibilă a mentalitaţilor. Pe piaţa autohtonă a mobilei efectele crizei financiare nu au fost încă resimţite, în 2008 ritm de creştereesţimat fiind de 10-12%, însa este posibil ca anul viitor sa apara blocaje şi în acest sector.

În prezent, doar 5,6% din volumul total de articole sunt produse în Romania, acestea îndeplinind standardele de calitate şi design aplicabile tuturor furnizorilor gigantului retailer suedez. Preţul produselor de mobilier din Romania se va scumpi în medie cu 30% pînă în 2011, ca urmare a creşterii substanţiale pe care o vor înregistra în urmatorii ani costurile cu forta de muncă şi materiile prime, conform esţimarilor Mobexpert.

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI IKEA

2.1. Scurt istoric

Kamprad s-a născut în sudul Suediei, în 1926, şi a crescut la ferma Elmtaryd, lîngă Agunnaryd - un mic sat. La o vârsta fragedă, a descoperit că poate să cumpere chibrituri în canţităţi mari de la Stockholm şi să le vânda la un preţ mic, dar cu profit bun. El a reinvesţit profiturile şi s-a exţins la comerţul cu peşte, seminţe, decoraţii de Crăciun, creioane şi pixuri. La vârsta de 17 ani, tatăl lui Kamprad i-a dat o recompensă frumoasă pentru reuşitele la şcoala. Pe ce a cheltuit-o? A fondat IKEA.