Analiza Merceologica a Produsului Whisky

1. Whisky – prezentare generala

Primul document despre whisky este din anul 1405 si a fost gasit in Irlanda, in acest document se specifica ca whisky-ul a fost produs de calugari. In 1496 un alt document mentioneaza despre existenta whisky-ului in Scotia.

Whisky (whiskey) este o bautura alcoolica rafinata foarte cunoscuta, obtinuta din cereale (grau, secara, orz, porumb) cu concentratia alcoolica de 43 % vol. Predominanta unei anumite plante in masa de cereale din care se distileaza whisky-ul arata in general tara de provenienta: secara - Canada, porumb – America, orz – irlanda, Scotia etc.

Culoarea variaza de la galben inchis la brun deschis, cu un gust caracteristic de fum. Oricum, fiecare brand (tip) isi are proprietatile sale, datorate metodei de distilare, apei folosite, masei de cereale (maltificate / nemaltificate), vechimii etc. Si aceasta bautura se lasa la invechit in butoaie de stejar, iar vechimea da calitate acestuia. Exista whisky pur (straight) sau in amestec (blended) – mai multe tipuri de whisky se amesteca inainte sau dupa invechire. Acestea sunt in general mai slabe.

Dupa modul in care se scrie denumirea sa se poate observa originea: whisky – Canada, Scotia, marea Britanie; whiskey – Irlanda, America. Se serveste in pahare tumbler mijlocii (40 ml), sec sau cu gheata.

2. Istoria producerii whisky-ului

Istoria producerii whisky-ului este in stransa legatura cu istoria scotienilor. Desi nu exista o data certa a momentului in care whisky-ul s-a produs pentru prima data, istoricii afirma ca, inca din antichitate, celtii practicau distilarea acestei bauturi, numind-o “Uisge beatha” – “Apa vietii”. De-a lungul anilor, perfectionandu-si aceasta arta, scotienii s-au afirmat printre liderii mondiali in materie de producere a whisky-ului.

Armatele scotiene erau conduse in lupta de catre cimpoieri, cantand. Acestia ii inspirau pe luptatori si semanau teroare in inimile dusmanilor. Pentru a rasplati curajul si spiritul lor de conducatori, s-a nascut in Sscotia traditia de a pastra putin din whisky-ul cel mai rafinat pentru cimpoier ; traditia se pastreaza si astazi atunci cand acesta canta in cadrul aunarilor scotiene.

Documentele atesta faptul ca distilarea era o procedura cunoscuta si intalnita inca din 1494 – 8 boluri de malt fiind suficiente pentru a produce 1500 de sticle, ceea ce demonstreaza faptul ca exista inca de-atunci o forma clara de “productie de masa”.

Totusi, datorita cunostintelor tehnice deficitare si instrumentelor precare, rezultatele distilarii erau destul de rar aceleasi. Cateodata produsul final era prea slab, cateodata era prea puternic, iar cateodata avea chiar o influenta daunatoare asupra sanatatii consumatorilor, putand cauza nu numai banalele dureri de cap, dar chiar si orbirea acestora. In secolele al XVI-lea si al XVII-lea procesul distilarii a fost perfectionat, ajungandu-se la varianta care se utilizeaza si in ziua de astazi.

In secolul al XVI-lea, whisky-ul a devenit extrem de popular printre scotieni. La inceputul secolului al XVII-lea, popularitatea in crestere a whisky-ului a determinat Parlamentul scotian sa introduca taxe atat pe malt, cat si pe produsul final, acestea fortand producatorii care nu isi puteau perminte sa plateasca taxele sa isi continue activitatea in secret – incepe deci perioada misterioasa a producerii ilicite a whisky-ului.

Pentru a impiedica continuarea activitatii ilegale a acestor producatori, consiliul a angajat colectori de taxe. Acestia ii cautau pe cei care produceau in secret whisky si care nu plateau impozitele obligatorii si deseori interveneau conflicte. Nu mult dupa aceasta, contrabanda cu whisky a avansat mult, fiind folosite toate tehnicile posibile pentru a ascunde producerea acestei bauturi si pentru a o transporta in secret. S-a dezvoltat chiar si o retea informationala pentru a-i avertiza pe oameni de apropierea colectorilor. Contrabanda a durat aproximativ 150 de ani.

De-abia in 1823 Ducele de Gordon a propus Camerei Lorzilor ca Guvernul sa legalizeze producerea whisky-ului, pentru a obtine mai mult profit. Astfel, a fost introdusa o noua lege, care a stabilit ca producatorii acestei bauturi sa plateasca o taxa fixa pentru licenta de numai 10 lire sterline pentru fiecare galon de whisky. Aproape instantaneu contrabanda a incetat, iar pana in ziua de astazi whisky-ul scotian a avut si are fani in intreaga lume

Procedeul distilarii a fost practicat pentru prima data undeva in Asia, in jurul anului 800 i.Hr. Initial tehnicile serveau fabricarii parfumurilor, insa exista dovezi conform carora chinezii le utilizau si pentru a prelucra alcool din boabe de orez.

Desi sunt incerte metodele prin care procesul a ajuns in Insulele Britanice, se stie ca introducerea lui in Europa s-a datorat maurilor. Mai tarziu, celtii au practicat distilarea pentru a obtine asa-numita "Uisge beatha" ("Apa Vietii").

Astfel incepe istoria whisky-ului, aflata in stransa legatura cu cea a scotienilor, care s-au afirmat printre liderii mondiali in materie de producere a celebrei bauturi.

In 1494 exista o forma clara de ‘productie de masa’, distilarea fiind folosita sistematic in Scotia - 8 boluri de malt erau suficiente pentru producerea a 1500 de sticle. Arta de a filtra "apa vietii" s-a extins rapid in majoritatea regiunilor, ceea ce a starnit reactii la nivelul Parlamentului scotian. Astfel, se initiasera actiuni impotriva distileriilor care functionau ilicit.