Analiza pieței ciocolatei

1. PRODUSUL

a. Scurt istoric

Poti sa iubesti ceva fara sa stii exact ceea ce este. Acest lucru se aplica si in cazul ciocolatei. Milioane de persone o indragesc foarte mult dar, doar cativa au idee despre locul din care provine, despre modul in care este facuta sau de faptul ca are propria sa istorie.

Istoria ciocolatei începe cu doua mii de ani în urmă, când cultura arborelui de cacao era practicată în America de Sud. Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nouă. aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenţie, deoarece nimeni nu ştia la ce folosesc.

În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor, obişnuia să bea o băutură preparată din seminţe de cacao, numită "chocolatl". Montezuma obişnuia să bea aproape cincizeci de căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care acesta a găsit-o cam amară pentru gustul său. Spaniolii au adăugat trestie de zahăr şi i-au îmbogăţit aroma cu ajutorul vaniliei şi scorţişoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită fierbinte. Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, servit cu precădere de aristrocaţie. Ei nu au dezvaluit Europei secretul acestei băuturi timp de un secol. Călugării spanioli au fost cei care au făcut public modul de preparare a acestei băuturi ce a fost rapid apreciată la Curtea Regală din Franţa şi apoi din Marea Britanie.

Locul privilegiat al ciocolatei în civilizaţiile moderne se datoreşte aromei sale inimitabile, dar şi unei aureole magice transmise de-a lungul timpului. Într-adevar cacohuaquatl în limba incaşă înseamnă "cadoul grădinarului paradisului către primii oameni", adică a zeului Quetzalcoatl. Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru prepararea băuturii zeilor, tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru înlăturarea oboselii şi cu gust foarte plăcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înfloreşte în tot cursul anului, având aproape 100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.În secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria ciocolatei. În 1847, o companie engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai târziu, suedezul Daniel Peter s-a gândit să adauge un ingredient nou: laptele. La scurt timp, o nouă invenţie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai scazută decât cea a corpului uman. Aşadar, ciocolata se topeşte în gură şi la figurat, dar şi la propriu. Ciocolata neagră se topeşte la 34 - 35 grade Celsius, în timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatură mai scazută cu câteva grade. În prezent, ciocolata cu lapte este cel mai căutat sortiment, ciocolata neagră fiind apreciată doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.

1000. Boabe si cifre: La inceput boabele de cacao erau folosite ca forma de plata. Folosirea boabelor de cacao ca unitati de calcul fusese stabilita inaintea anului 1000. Un Zontli era egal cu 400 boabe de cacao, in timp ce 8000 boabe de cafea erau egale cu un Xiquipilli. In manuscrisele pictate gasite in Mexic un cos cu 8000 boabe de cafea reprezinta simbolul acestui numar.

1200. Razboiul ciocolatei: Subjugand poparele Maya si Chimimeken, Aztecii isi impun suprematia in Mexic. Datele inregistrate in aceasta perioada includ detalii ale livrarilor de cacao, impuse ca taxa triburilor cucerite.

1502. Columb si boabele de cacao: In al patrulea voiaj al sau in America, Columb ancoreaza pe 30 Iulie 1502 in Nicaragua si este primul european care descopera boabele de cacao. Acestea erau folosite de bastinasi ca moneda sau in prepararea unor bauturi delicioase. Dar Columb, inca in cautarea drumului pe mare catre India, nu este tocmai interesat de aceste boabe.

1513. Plata in boabe: Hernando de Oviedo y Valdez, ca membru al expeditiei Pedrarias Avila catre America, povesteste cum a cumparat un sclav pe 100 de boabe de cacao.

1519. Banca spaniola: Hernando Cortez, care cucerste o parte a Mexicului in 1519, nu gaseste suficient de placut gustul boabelor de cacao si, de aceea, se arata mult mai interesat de valoarea boabelor de cacao ca mijloc de plata. El infiinteaza imediat in numele Spaniei o plantatie de cacao unde, de azi inainte, `banii` sunt cultivati.

1528. Ciocolata in Europa: In 1528 Cortez aduce in Europa primele boabe de cacao si instrumentele necesare prepararii ciocolatei.

1609. Prima carte despre ciocolata: `LIbro en el cual se trada del chocolate`s` este titlul unei carti care apare in Mexic in 1609. Este prima carte dedicata exclusiv subiectului ciocolata.

1615. Un obicei: Printesa Spaniei, Anna de Austria, se marita cu Louis XIII si introduce la curtea franceza printre alte obiceiuri spaniole cel de a bea ciocolata.

1657. Un francez in Londra: Primul magazin de ciocolata din Londra este deschis de un francez in 1657.

1670. Soarta unui matelot: Marinarul Pedro Bravo do los Camerinos decide ca a petrecut prea mult timp pe mare in voiajele de explorare si se stabileste in Filipine unde isi petrece restul vietii plantand cacao, punand astfel baza celei mai mari plantatii din acea vreme.

1671. Un accident fericit: Se intampla ca un ajutor de bucatarie cam stangaci scapa un bol plin cu migdale pe podea. Seful, nervos, incearca sa il traga de urechi, iar acesta scapa si o lingura cu zahar fierbinte peste migdale. Ducele de Plesslis-Parslin, un renumit gurmand isi astepta desertul. In disperare de cauza, seful il serveste pe maresal cu desertul format din amestecul de migdale si zahar ars. Maresalul este deosebit de incantat si da numele acestui desert. Nu insa intreg ci, simplu `Praslin'. Din acel moment acest `dulce` a avut numeroase schimbari, incluzand si dezvoltarea moderna a termenului de `praline`.

1704. Taxele pe ciocolata: Catre sfarsitul secolului al 17-lea, ciocolata isi face aparitia in Germania. Politica de restrictionare a produselor straine il conduce pe Frederick I de Prusia sa impuna taxe pe ciocolata in 1704. Oricine isi permitea un asemenea lux trebuia sa plateaca doi taleri pentru un permis special.

1720. Primii fabricanti de ciocolata: Cafenelele din Florenta si Venetia ofera clientilor o ciocolata a carei reputatie ajunge departe de granitele tarii. Fabricantii italieni de ciocolata, bine pregatiti in arta ciocolateriei, sunt bine vazuti in Franta, Germania si Elvetia.

1780. Prima fabrica: Prima masina de produs ciocolata este pusa in functiune in Barcelona in 1870.

1810. Cel mai mare producator: In 1810 Venezuela era cea mai mare tara producatoare de cacao. Jumatate din productia mondiala provenea din aceasta tara, in timp ce o treime din productie este consumata de spanioli.

1819. Pionierii ciocolatei: Prima fabrica elvetiana de ciocolata este construita intr-o fosta moara, langa Vevey. Fondatorul, Francois-Louis Cailler, invata secretul comertului cu ciocolata in Italia.

1875. Ciocolata cu lapte: Dupa 8 ani de experimente, elvetianul Daniel Peter lanseaza pe piata prima ciocolata cu lapte in 1875.

Reputatia ciocolatei elvetiene este intarita si astazi de numeroasele medalii obtinute la expozitiile internationale, dar mai ales de aprecierea cunoscatorilor din intreaga lume.

Exista aproximativ 20 de varietati ale arborelui de cacao, dar numai trei sunt folosite in fabricarea ciocolatei:

1. Forastero (termenul spaniol pentru ‘strain’ datorita provenientei africane) este tipul cel mai intalnit 85% din cacao comercializata provine de la aceasta planta. Este un tip foarte productiv si rezistent la boli. Desi nu este de cea mai buna calitate, acest tip de cacao este folosit ca baza pentru a fi ulterior aromatizata cu tipuri superioare de cacao.