Analiza pieței produsului apă minerală

1. Produsul

A) Apa minerală este o apă care conţine minerale sau alte substanţe dizolvate, care modifică gustul acesteia sau care îi conferă o valoare terapeutică şi care în general, este obţinută dintr-o sursă minerală sau dintr-un izvor mineral natural. Substanţele dizolvate în apă pot include diferite săruri şi compuşi sulfuroşi. Apa minerală poate fi carbogazoasă (cu efervescenţă) sau plată (fără efervescenţă). În mod tradiţional, apele minerale au fost folosite sau au fost consumate direct de la sursa lor, adesea denumite "cure cu ape" sau "cure vindecătoare", în locuri precum staţiunile de tratament, staţiunile de spa, băi sau izvoare. Din timpuri străvechi s-au dezvoltat centre turistice active în jurul majorităţii acestor locuri cu surse de apă minerală, cum ar fi la Vichy (Franţa), Spa (Belgia) şi Bath (Anglia). Dezvoltarea turistică a dus la apariţia de oraşe spa şi de hoteluri de hidroterapie (de multe ori cunoscute sub prescurtarea de "hidro"). În timpurile moderne, se obişnuieşte ca apa minerală să fie îmbuteliată direct de la sursă şi să fie distribuită pentru consum. A călători la locul care deţine o sursă de apă minerală pentru a avea acces direct la această sursă este în prezent mai puţin frecvent, iar în multe cazuri chiar nu este posibil (din cauza drepturilor exclusive de proprietate comercială asupra acestor izvoare). Există mai mult de 3.000 de mărci de apă minerală la nivel mondial disponibile în lumea întreagă.

Cu cât apa potabilă conţine mai multe minerale, cu atât mai puternică este proprietatea sa curativă; apele cu puţine minerale sunt descrise a fi ape minerale uşoare.

Izvoarele de la Borsec sunt amintite încă din sec. al XVI-lea ; medicul italian Bucella a prescris lui Sigisfnund Bathory, aflat la Alba-Iulia, o cură cu apa unui izvor din Borsec. De menţionat că, în toată perioada evului mediu sunt întalnite diverse informaţii scrise, care atestă folosirea apelor minerale din statiunile balneare româneşti pentru tratarea diverselor boli. Incepand din sec. al XVII-lea, apar date cu caracter ştiinţific, privind izvoarele minerale şi efectul lor terapeutic. în 1687 apare lucrarea lui Marco della Fratta la Veneţia, în care sunt menţionate apele minerale din Transilvania. Pe la 1787 Richard Haquet a făcut o călătorie în Carpaţi şi, cu acest prilej, a făcut şi primele analize chimice ale apelor minerale din ţara noastră. Hrisoavele din 1760 atestă faptul că la Olăneşti se foloseau apele minerale în scop terapeutic. Francisc Njiulas (în 1804) şi Pluschk (în 1814) au scris despre izvoarele de la Borca (Neamţ), iar prima lucrare românească de balneologie este tipărită în 1821 de către Ladislau Pop în Ardeal şi este intitulată „Despre apele minerale de la Arpătac, Bodoc şi Covasna". în anul 1829 în „Curierul românesc", dr. Meyer, care fusese însărcinat de domnitorul Grigore Ghica să caute apele minerale din ţară, face o scurtă descriere şi a celor din Călimăneşti. In 1837 apare lucrarea aparţinand dr. Ştefan Vasile Episcopescu intitulată „Apele metalice ale României Mari", In care descrie caracteristicile şi efectele apelor noastre minerale, precum şi superioritatea lor faţă de multe ape din străinătate. La Bruxelles. în 1893, la o expoziţie internaţională, apei izvorului Căciulata i se acordă marele premiu şi medalia de aur. Tot la expoziţii internaţionale sunt prezentate apele minerale de la Olăneşti, Breaza, Bălţăteşti etc., care, de asemenea, sunt foarte apreciate şi medaliate. Expunerea apelor minerale româneşti la diversele expoziţii internaţionale şi medalierea lor, dovedeşte cat de mult erau apreciate în ţară şi peste hotare.

B) Gama sortimentala existenta pe piata produsului respectiv.

In urma evoluţiei tehnologiei de ultimă generaţie, în prezent, fiecare consumator poate degusta apa minerala potrivită organismului său. Pe piaţa românească a apei minerale există o gamă sortimentală destul de generoasă: carbogazoasă sau plată, slab, mediu sau puternic mineralizată - aceasta ar fi o clasificare generală întrucât variaţia concentraţiei diferitelor substanţe existente în apele minerale ( precum iodul, bromul, sulful, calciul, magneziul, sodiul, carbonul ) cunoaşte valori mai ample.

2. Analiza ofertei

A) In prezent, pe piata interna a apelor minerale activeaza mai multi producatori, printre care Romaqua Group - Borsec, European Drinks, Dorna Apemin si Perla Harghitei si Bibco (Biborteni), care impreuna acopera 70% din productia de apa minerala din Romania. si pentru care potentialul acestei piete este in crestere, investitorii din acest domeniu nu intarzie sa apara. Oferta apelor minerale este concretizata in productia de ape minerale anuala, calculata cumulat pentru toti producatorii de pe piata.

Cantitatea de apă minerală extrasă, pe ani:

ANUL 2008 2003 2004 2002 2001 1991 1990

Milioane litrii 1.200 1.008 994 830 770 205 200

Societatea Naţională a Apelor Minerale (SNAM) este o companie extractoare de apă minerală din România. Are capital integral de stat, iar acţionarul său majoritar este Ministerul Economiei. În anul 2009, SNAM deţinea o cotă de 75% din licenţele privind cantităţile de apă extrase şi livrate ca materie primă, fiind cea mai mare societate în domeniul extracţiei şi livrării apei minerale naturale pentru îmbuteliere din România. SNAM administrează prin concesiune cinci perimetre de explorare şi 32 de perimetre de exploatare şi are relaţii de parteneriat cu 28 de societăţi de îmbuteliere cum ar fi European Drinks, Apemin Băile Lipova, Apemin Zizin, Aquamold Trading, Bibco, Bucovina Mineral Water, Dorna Apemin, Kraiten în Harghita, MBH Carpatina, Perla Covasnei, Perla Harghitei, Perrier Vittel Romania, Rieni, Romaqua Group şi cu 12 societăţi de turism balnear şi cu consiliile locale. Consumul de apa minerala din ultimii trei ani a fost aproximativ egal cu productia, importurile fiind nesemnificative. Piata apelor minerale este controlata in proportie de 70% de cinci companii romanesti: Romaqua Grup, cu marca Borsec, European Drinks, Perla Harghitei, Bibco Biborteni si Dorna Apemin, achizitionata recent de grupul Coca Cola. ( achizitie care a crescut cota de piata a Dorna Apemin pana la 13%).