Analiza Pieței Tabletelor de Ciocolată

Tablete de ciocolată

1.1 Scurt istoric

Istoria ciocolatei începe cu două mii de ani în urmă, când cultura arborelui de cacao era practicată în America de Sud.

Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenţie, deoarece nimeni nu ştia la ce folosesc.

În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor, obişnuia să bea o băutură preparată din seminţe de cacao, numită "chocolatl". Montezuma obişnuia să bea aproape cincizeci de căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care acesta a găsit-o cam amară pentru gustul său.

Spaniolii au adăugat trestie de zahăr şi i-au îmbogăţit aroma cu ajutorul vaniliei şi scorţişoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită fierbinte. Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, servit cu precădere de aristrocraţie. Ei nu au dezvăluit Europei secretul acestei băuturi timp de un secol. Călugării spanioli au fost cei care au făcut public modul de preparare al acestei băuturi ce a fost rapid apreciată la Curtea Regală din Franţa şi apoi din Marea Britanie.

Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru prepararea băuturii zeilor, având efecte stimulatorii pentru înlăturarea oboselii şi cu gust foarte plăcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înfloreşte în tot cursul anului, având aproape 100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.

În secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria ciocolatei. În 1875, o companie engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai târziu, elveţianul Daniel Peter s-a gândit să adauge un ingredient nou: laptele.

La scurt timp, o nouă invenţie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai scazută decât cea a corpului uman. Aşadar, ciocolata se topeşte în gură la figurat, dar şi la propriu. Ciocolata neagră se topeşte la 34 - 35 grade Celsius, în timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatură mai scazută cu câteva grade. În prezent, ciocolata cu lapte este cel mai căutat sortiment, ciocolata neagră fiind apreciată doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.

1.2 Gama sortimentala

• Ciocolata neagră

Ciocolata neagră numită şi ciocolată amăruie este un amestec de cacao şi unt de cacao cu zahăr. Ea conţine minimum 35% cacao, proporţia depinzând de fabricant. Necesarul de zahăr depinde de amăreala varietăţii de cacao utilizată.

• Ciocolata cu lapte

Ciocolata cu lapte conţine conform reglementărilor UE impuse un minim de 25% de substanţă uscată de cacao şi de 12 % substanţă solidă de lapte (în general lapte praf sau lapte condensat).

• Ciocolata albă

Ciocolata albă este ciocolată produsă din unt de cacao, zahăr, lapte, vanilie şi alte arome. Nu conţine cacao pudră sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare apropiată de alb. Ciocolata albă este puţin mai grasă decât ciocolata neagră sau decât cea cu lapte.

• Ciocolata dietetică

Cicolata dietetică înlocuieşte conţinutul de zahăr cu fructoză şi are un conţinut de inulină de 14%.

• Ciocolata cu umplutură:

-cu fructe: alune, arahide, căpşuni, fragi, stafide, afine, caise, portocale, cireşe, vişine, măceşe, nuci, pere, cocos, banană, lămâie;

-cu alte arome: caramel, rom, coniac, tiramisu, cafea, miere, marţipan, cereale, iaurt, cappuccino, frişcă, lichior, mentă, biscuiţi.

II. Analiza ofertei

2.1 Principalii ofertanţi:

Top 3 principali ofertanţi:

1. Poiana

2. Milka

3. Heidi

1. Poiana

Totul a început în 1899, când în Braşov se năştea „Prima Fabrică de Bomboane şi Ciocolată din Transilvania”. Micuţa fabrică a supravieţuit celor două războaie mondiale şi s-a extins începând cu anul 1921, reuşind ca în şase ani să îşi dubleze capacitatea de producţie. Anul 1922 este anul când fraţii Stollwerk din Bratislava deschid o altă fabrică de ciocolată în Braşov. În anul 1954 cele două fabrici se unesc sub numele de ,,Dezrobirea”. În următorii ani îşi schimbă denumirea şi continuă să producă bomboane şi ciocolată, iar în anul 1990 devine societate pe acţiuni.

În 1994 compania Kraft Foods se hotărăşte să investească în România, achiziţionând fabrica braşoveană. Astăzi investiţia sa a depăşit 28 milioane dolari americani, cifra de afaceri în anul 2004 fiind de aproximativ 80 milioane dolari americani, impozitele şi taxele plătite către statul român în toţi cei 16 ani ridicându-se la suma de 100 milioane dolari ameicani. În spatele acestor rezultate stă o echipă de 700 de angajaţi care a făcut posibil succesul mărcii Poiana.

Istoria mărcii Poiana a început cu două sortimente de tablete de ciocolată de 100g (Poiana cu Lapte şi Poiana cu Alune), iar astăzi, 16 ani mai târziu, familia Poiana cuprinde peste 25 de sortimente.

În cartea recordurilor Poiana, dacă ar fi să înşirăm toate tabletele vândute în cei 16 ani am putea acoperi o distanţă de 49.600 km, cu peste 9.000 km mai mult decât lungimea Ecuatorului sau am putea construi un munte de ciocolată Poiana, cu baza de 3 mp, înalt cât Everestul.