Cuprins
- Motivatie pag. 3
- A. Produsul pag. 4
- a) Scurt istoric al industriei pag. 4
- b) Gama sortimentala pag. 4
- B. Analiza ofertei pag. 6
- a) Prezentarea principalilor ofertanti pag. 6
- b) Volumul productiei, vanzarilor, importurilor sau exporturilor pag. 7
- c) Evaluarea repartitiei vanzarilor pe ofertanti si cotele de piata pag. 8
- d) Elementele care individualizeaza cele mai importante marci pag. 9
- C. Analiza cererii pag.10
- a) Definirea unitatii de consum, a unitatilor de cumparare, a unitatii de decizie pe piata tigaretelor pag.10
- b) Principalele segmente de piata si analiza acestora pag.10
- c) Capacitatea pietei pag. 12
- d) Dezvoltarea pietei pag.15
- D. Distributie pag.17
- a) Tipurile de unitati comerciale prin care se realizeaza vanzarea catre consumatorii finali pag.17
- b) Modul de distributie pe diferite marci pag.17
- E. Pret pag.21
- a) Segementele de pret cu principalele marci incluse in fiecare segment pag.21
- b) Variatia pretului in ultimii cinci ani cu prezentarea motivelor ce au stat la baza acestei variatii. pag.22
- F. Promovarea produsului pag.23
- a) Modalitatile prin care se face in prezent promovarea produselor pag.23
- b) Promovarea vanzarilor pag.25
- c) Campanii publicitare antifumat pag.26
- G. Previziuni pag.28
- H. Bibliografie pag.29
Extras din proiect
MOTIVATIE
La baza alegerii industriei tutunului ca obiect al proiectului nostru au stat mai multi factori precum preferintele personale, popularitatea de care se bucura acest segment pe piata romaneasca si complexitatea acestei industrii.
Fiind toate trei consumatoare fidele de tigari, am considerat ca putem evalua într-un mod just calitatile acestei industrii.
A reprezentat pentru noi o adevarata provocare realizarea si cautarea tuturor informatiilor necesare pentru crearea acestui proiect, insa cu acesta ocazie am putut aprofunda cunostiintele noastre referitoare la tigari si constientizarea riscurilor la care ne supunem atunci cand le consumam.
Cu aceasta ocazie am dorit si sa va aducem la cunostiinta faptul ca desi in perspectiva tuturor, reclamele si implicit promovarea acestui gen de produse este interzisa, exista o multitudine de modalitati de prezentare si de expunere a produselor din tutun, fara incalcarea Standardelor Internationale.
Piata reprezinta sfera economica in care productia de bunuri si servicii apare sub forma de oferta de marfuri, iar nevoile solvabile de consum sub forma de cerere de marfuri. Piata este terenul valorificarii activitaii unui cerc larg si eterogen de intreprinderi, fiecare in parte urmarind ocuparea unei anumite pozitii in ansamblul pietei, care sa-i asigure realizarea eficienta a produselor oferite spre vanzare.
Piata mondiala a tigarilor este una extrem de extinsa, insumand un numar de peste un miliard de consumatori (fumatori adulti), adica 16.67% din populatia de pe glob si facilitand vanzarea-cumpararea a unui volum de aproximativ 6000 de miliarde de tigarete. Companiile de tigari inregistreaza anual profituri de miliarde de euro. Cele mai dezvoltate piete la nivel mondial sunt cele din SUA( piata din care se obtine 35% din profit), China si Japonia. Tigarile sunt supuse unei accize specifice in valoare de 65 de euro/ 1000 de tigarete.
Desi volumul de vanzari in cazul produselor din tutun este in scadere in unele tari din cauza interzicerii fumatului in locurile publice (ex: Italia), piata tigarilor ramane una extrem de profitabila cu cresteri in tari ca Romania, Rusia, Germania etc.
A. Produsul
a) Scurt istoric al produsului la nivel mondial si national
Tutunul este o planta ierbacee cu ciclu de viata anual, originar din Mexic unde, in secolul al VI-lea a fost folosit in ritualuri magico-religioase. Acesta creste spontan in America de Sud, unde este cunoscut sub denumirea de bacon, tiutium, tabac sau duhan,
Istoria tutunului si a tabagismului debuteaza odata cu descoperirea Americii de catre Cristofor Columb, in 1492. Primele insemnari despre obiceiul de a fuma apar de la Cristofor Columb, care arata ca la debarcarea sa in insuma Guanahani (San Salvador) a constatat ca populatia indigena fumeaza niste pipe de bambus, preparat din frunzele plantei de tutun. In anul 1519, navigatorii spanioli ai lui Columb s-au intors cu frunze tutun in Peninsula Iberica.
In Europa, Nicotina Tabacum a inceput sa fie cultivata in Anglia, mai intai ca planta decorativa, urmand rapid cultivarea ei pentru prepararea tutunului. Dupa Europa, tutunul a fost introdus in Orientul Apropiat si apoi in Africa, Asia si Oceania. In China si India, marinarii spanioli l-au introdus in anii 1600 – 1605.
În tarile romane, cele mai vechi însemnari cu privire la fumat dateaza din anul 1722. În perioada interbelica tutunul era monopol de stat, iar Casa Autonoma a Monopolurilor Regatului Romaniei detinea 6 manufacturi de tutun, un institut de cercetare si 12 inspectorate care supravegheau cultura si fermentarea tutunului. Fabricile de tigarete se aflau la Bucuresti, Iasi, Timisoara si Sf. Gheorghe. Centrala Industriei Tutunului din timpul comunismului, a devenit în anul 1990, printr-o hotarare de guvern, Regia Autonoma a Tutunului din Romania. În vederea privatizarii, regia a fost transformata în anul 1997 în Societatea Nationala Tutunul Romanesc (SNTR). SNTR a ajuns sa acumuleze datorii fata de bugetele statului, o data cu intrarea pe piata, ca producatori, a multinationalelor British American Tobacco, Philip Morris si JTI, iar în anul 2000 Ministerul Agriculturii a initiat procesul de privatizare a SNTR.
Dezvoltata rapid in tarile industriale incepand cu secolul XX, industria tutunului cunoaste in prezent o evolutie contradictorie.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Pietei Tigarilor.doc