Analiza situației de marketing - Hochland

PIATA PRODUSELOR ( BRANZETURI)

Brânza joaca un rol important în alimentatia omului. Ea reprezinta o sursa importanta de factori nutritivi, cu valoare biologica ridicata, concentrati într-un volum mic si cu digestibilitate crescuta. Valoarea nutritiva a brânzeturilor este data de continutul ridicat de substante proteice si grasimi usor asimilabile, saruri minerale de calciu, fosfor, magneziu, sodiu si clor precum si vitamine. Prin concentrarea de grasimi în coagul obtinut de precipitarea cazeinei, brânzeturile devin o sursa de vitamine liposolubile A, D, E, K mai importate decât laptele.

Dupa un studiu realizat de Membr, brânzeturile reprezinta o nisa pe care se poate merge la sigur. Mai putin indicata este productia de iaurturi, unde într-adevar rata de profitabilitate este cea mai mare, dar si competitia este la fel, astfel încât este dificil sa te poti impune ca nou-venit.

Pâna la sfârsitul secolului al XIX-lea laptele si produsele lactate au constituit circa 50% din hrana zilnica a poporului român. Vorbim, astfel, despre un produs familiar, fapt ce ma ajuta sa determin într-o maniera exacta nevoile, dorintele si cerintele consumatorilor potentiali.

"Odata cu integrarea in Uniunea Europeana se mizeaza pe o crestere a consumului de lactate si pe o diversificare a gamei de produse. Investitorii se asteapta, probabil, ca producatorii mici sa se miste mai repede decat cei mari si sa-si imbunatateasca semnificativ performantele", a explicat Adrian Danciu, analist la Broker Cluj.

Produsele lactate au avut anul trecut cea mai mare dinamica in vanzarile de bunuri de larg consum din retail, inregistrand cresteri de peste 60% pe categoriile lapte si deserturi pe baza de lapte, se arata intr-un studiu al companiei de cercetare a pietei MEMRB Retail Tracking Services.

Lactatele au ajuns anul trecut la o pondere de 16% in valoarea vanzarilor de alimente in retail, fata de 14,4% in 2005, fiind singura categorie care si-a crescut importanta in cadrul acestui segment.

Piata produselor lactate s-a ridicat anul trecut la circa 800 mil. euro, principalii jucatori fiind Friesland, Danone, LaDorna, Hochland, Albalact si Covalact. Anul acesta, vanzarile de lactate ar putea depasi 1 mld. euro.

Produsele Hochland sunt prezente, in Romania, inca din 1993, prin importurile efectuate de Whiteland Distribution. Hochland si-a deschis, in anul 1998, o filiala proprie in Romania, dupa care a achizitionat fabrica de la Sighisoara, care a fost retehnologizata si specializata in productia de branza topita: triunghiuri, felii si bloc. In 1999, a fost cumparata ce-a de-a doua fabrica Hochland, in Sovata, unde se produce cascaval felii si cascaval bloc, in variantele clasic si afumat.

Pe langa productia interna, portofoliul Hochland Romania este intregit de produsele importate: cremele de branza proaspata Almette si Hochland Creme, branza Patros de tip feta, specialitatile de branzeturi cu mucegai Camembert, Brie si Bleu, branzeturile topite Cheese Snack si Sandwich Scheiben si feliile de branza naturala Maasdamer, Tilsiter si Gouda.

Firma germana are o cifra de afaceri de circa 780 mil. euro, dispunand de 4.100 de angajati in doisprezece unitati de productie. Produsele Hochland sunt livrate in peste 50 de tar

PROIECTAREA SEGMENTELOR DE PIATA

Principala orientare pe care o va avea piaţa brânzeturilor din România este spre diversitate, atât din punctul de vedere al tipului, cât şi al modului de ambalare. Deja se manifestă o tendinţă spre segmente tot mai specializate, de la vrac spre ambalate, de la produse generice spre mărci.

Brânzeturile fac parte din alimentaţia de zi cu zi a românului, fie că se consumă brânză topită, caşcaval, brânză de burduf ori telemea. Potrivit statisticilor, brânzeturile reprezintă jumătate din valoarea totală a pieţei lactatelor, anual, în România, fiind produsă brânză în valoare de 400 milioane de euro. Producătorii din domeniu au remarcat o schimbare în comportamentul consumatorului, care a devenit mai atent la ceea ce cumpără, fiind interesat de o alimentaţie mai sănătoasă, mai bogată în produse naturale. Şi nu numai atât. Consumatorii sunt - în materie de brânzeturi - destul de conservatori. Conservatorismul se manifestă însă în sortimentele achiziţionate. În topul preferinţelor se disting brânza topită, caşcavalul, produsele tradiţionale şi cele procesate termic. După cum se vede, brânza de la Hochland rămâne preferata consumatorilor, deoarece aceştia se îndreaptă tot mai mult spre produse naturale, noi şi sofisticate.