Blugi

1.Istoricul BLUE JEANS-ILOR

Este cel mai faimos articol de imbracaminte si a fost inventat de catre Levi Strauss. Levi a emigrat din Germania in Statele Unite in 1874 si a petrecut cativa ani la New York invatand si facand comert cu postavuri. In acelasi timp in California a izbugnit goana dupa aur si a aparut ca o nevoie foarte mare de produse care sa sustina aceasta activitate.

El paraseste New York-ul si se muta in California impreuna cu sora si cumnatul sau. Isi deschide un magazin cu unelte pentru mineri, in care a adus si un balot de panza foarte rezistenta, intentionand sa o vanda celor care vroiau sa-si confectioneze coviltire sau corturi.

La scurt timp, un comerciant il viziteaza si se intereseaza de aceasta panza. Ii spune lui Levi ca ar trebui sa produca pantaloni din aceasta panza, pentru ca erau foarte utili celor care cautau aur in mine. Asa ca Levi Strauss a inceput sa produca pantaloni care au avut un succes nemaipoment pentru mineri. Singura obiectie a acestora era ca pantalonii respective erau foarte aspri.

Denim sau jeans. De unde vine aceste nume?

Strauss a inlocuit panza cu alta mai moale denumita, panza de doc pe care a adus-o din Franta dintr-o localitate numita De Nime .

Numele de jeans vine de la denumirea data de marinarii din Genova, pentru ca din aceasta panza se confectionau uniformele lor. Denumirea de blue a fost data pentru ca panza din care se confectionau acesti pantaloni era vopsita in albastru (culoare care de obtine usor din niste plante foarte raspnadite in USA si Canada).

O alta problema foarte mare insa la acesti pantaloni erau buzunarele care se rupeau foarte repede. Un clint numit Jacob Davis a avut ideea de a folosi capse care sa prinda buzunarele de pantaloni mai bine. Davis a vorbit despre aceasta ideea lui Levi Strauss si impreuna au patentat-o in 1872. Astfel ca,Strauss a inceput sa produca acesti pantaloni folosind capse din cupru.

In 1886, Levi a cusut o eticheta din piele pe pantaloni care reprezenta imaginea a doi cai care trag in parti opuse de o pereche de Blue Jeans . Aceasta arata cat de rezistenti sunt pantalonii facuti de Levi Strauss. Blue Jeans au ajuns celebri datorita filmelor des cowboy facute la Hollywood.

Contracultura în blugi

Timpurile se schimba, acesta este laitmotivul unui cîntec al lui Bob Dylan, care prevesteste nasterea unei alte culturi. O contracultura care, dupa Roszak, va înlocui viziunea rationala a lumii, oferita de stiinta, prin alta viziune în care facultatile neintelectuale ale personalitatii, alimentate de experientele comunitare si de splendoarea vizionara, se vor transforma în etaloane ale dreptatii, bunatatii si ale frumusetii. În universitati si în centre urbane, în cartierele periferice si în ghetouri se ridica printre tineri un val de nemultumire - I can it get no satisfaction - însotit de o avalansa de declaratii si revendicari care contin echivocuri serioase si multe paradoxuri, întrucît exprima reactii împotriva aceluiasi model social-economic, provocate de motive contradictorii.

De exemplu, unii - deoarece nu pot sa se integreze în sistem si sa consume, iar altii - fiindca nu accepta societatea de consum; unii doresc sa reformeze sistemul, iar altii - sa-l lichideze; o parte încearca sa instaureze pacea în Vietnam, iar alta - încurajeaza lupta de clasa ori rasiala; unii aspira la integrare, iar altii cauta o marginalizare voluntara; unii dau dovada de un individualism feroce, iar altii încearca sa creeze comunitati; unii se pronunta pentru integrarea rasiala, iar altii repun în drepturi cultura de culoare sau cea a indienilor; unii doresc sa schimbe realitatea, iar altii - sa evadeze din ea; exista o renastere politica, dar în acelasi timp - o renastere mistica drept reactie în fata politicii; exista o critica a societatii de mase, dar în acelasi timp este vadita cautarea sentimentului comunitar prin intermediul concentrarilor de oameni în cadrul manifestarilor în sustinerea pacii, integrarii rasiale, libertatii de exprimare ori în cadrul numeroaselor festivaluri de muzica (Monterrey, Newport, Woodstock, Wight). Iar blugii sînt prezenti în cadrul tuturor acestor manifestari drept un indiciu comun si contradictoriu al identitatii; sînt o vestimentatie iconoclasta, care exprima înainte de toate dezacordul.

Pe la mijlocul anilor 50, blue-jeansii  afirma Jose Castillo, în Consumul de bunuri, chestiune de stil, capata o noua semnificatie, fiind luati la purtat de tinerii mîniosi care se revolta împotriva consumismului rampant al parintilor lor, astfel încît dintr-un simbol al identificarii serviabile cu cele mai neîntinate valori nord-americane se transforma în emblema unei profunde negari a acesteia. Odata cu razboiul din Vietnam, uniforma jeans a tinerilor începe sa reprezinte pacea, contestînd, astfel, uniforma militara a celor în vîrsta. Curios însa este sa constatam ca haina neformala  contraculturala  care de la mijlocul anilor saizeci ia locul scurtei de piele, completînd blugii, este vestonul verde al soldatilor americani, numit bluzon vietnamez. Astfel, blugii, pantalonii rebelilor cu sau fara idealuri, încep sa fie purtati, ca un simbol comun si contradictoriu, de catre persoanele ce urmeaza itinerare determinate de ideologii timpului  Kerouac, Ginsberg, Burrought, Leary, Rubin, Hoffman, Marcuse, Malcolm X., Luther King sau Boby Seale. Blugii sînt purtati atît de beatniks  disperati, duri, individualisti, vagabonzi, solitari, cît si de hippies  apatici, linistiti si adepti ai comunitarismului (ambele definitii îi apartin lui Haro Tecglen), însa ceea ce la primii constituie neglijarea oricaror prejudecati de ordin estetic sau o nepasare vadita fata de felul de a se îmbraca, la cei de-ai doilea se manifesta ca o atentie sporita fata de semne, pentru a oferi imaginea unei neglijari prudente în rezultatul careia sa nu se piarda semnele de identitate. Acestia din urma dau preferinta blugilor din stofa groasa, closati, cu detalii aplicate, completîndu-i cu tunici sau camasi albe, flori sau panglici în par si accesorii artizanale. Spre sfîrsitul decadei, stilul devine baroc, asa cum apare în opera rock Hair, premiera careia a avut loc în 1967, iar versiunea cinematografica a fost realizata în 1979 de Milos Forman