Captarea atenției în reclame

MOTTO

“Omul pare a fi un animal raţional, însă calea cea mai sigură de a-l separa de banii săi este apelul făcut la emoţiile sale şi nu la raţiunea sa”.

A. MOSS

Introducere

Într-o societate guveranată de lupta pentru informaţie, puterea de care se bucură mass-media este o realitate de care trebuie să ţină seama toţi factorii implicaţi în activitatea economică, socială şi politică. Alvin Toffler considera în lucrarea ”Puterea în mişcare” că “în mass-media nu contează dacă esti budist, comunist sau capitalist, atâta vreme cât aduci şi creezi bani”.

Fenomenul publicitar în mass-media a luat o asemenea amploare în zilele noastre, încât putem spune că publicitatea însăşi este o adevărată industie. Prezenţa acestui fenomen în viaţa de zi cu zi a stat la baza abordării acestui subiect în lucrarea de faţă.Lucrarea îşi propune să prezinte locul şi importanţa publicităţii în presa scrisă.Angela Goddard spunea în „Limbajul publicitaţii”: ”nu vă amăgiţi: publicitatea funcţionează Totuşi, prin cultură tindem să o tratăm cu aroganţă şi să ne impunem o oarecare distanţă faţă de reclame, pretinzând că, chiar dacă la unii “merg”, pe noi nu ne influenţează; dăm la o parte limbajul publicitar ca pe un discurs banal, scris pentru cei needucaţi.”

Reclamele în presa scrisă au un regim aparte faţă de un spot publicitar din presa electronică : suntem atenţi aproximativ un minut sau două la un astfel de mesaj ; ne concentrăm o jumătate de minut asupra unui anumit,anunţ, radio, însă nu acordăm unui anunţ de presă decât, cel mult, două – trei secunde. În plus, suntem aproape forţaţi ca, la televizor sau radio, să urmărim derularea a ceea ce se petrece, în timp ce, atunci când citim un ziar sau o revistă putem respinge anumite pagini sau articole. Şi, pentru că este dificil să sărim peste anunţurile difuzate la radio sau televizor, s-ar putea să o facem cu plăcere atunci când este vorba de cele din presă.Ne atrage atenţia doar un titlu scris cu litere mari sau o imagine intens colorată sau poyitionata central.

Pe parcursul lucrării am evidenţiat cum au fost nevoiţi creatorii de reclamă sa-şi

îmbunătăţească tehnicile de persuasiune, pentru a atrage şi a menţine atenţia potenţialilor

receptori.

Ziarele şi revistele abundă de reclame şi anunţuri publicitare, de o mare diversitate şi care apelează la o multitudine de factori pentru a-şi atinge scopul şi anume succesul la public şi implicit, determinarea la acţiunea de cumpărare a produsului promovat.

Viaţa noastră ar fi de neconceput fară de aceşti “ vânzatori de iluzii”, care ocupă tot mai mult spaţiu în toate domeniile de activitate şi în viaţa fiecăruia dintre noi.

CAPITOLUL 1

INCURSIUNE ÎN ISTORICUL RECLAMEI

1.1. Începuturile reclamei

Întotdeauna se obisnuieşte ca introducerea într-un domeniu de activitate să se faca prin schiţarea unor repere istorice, repere care evidenţiaza evoluţia istorică, factorii si direcţia progresului în domeniul respectiv.

Activitatea publicitară este, se poate spune, veche de cand lumea.Nu s-a stabilit înca cu exactitate vechimea primei reclame, pentru ca cercetarile arheologice continuă si astazi si vor continua înca multi ani de acum încolo, însă, din cele descoperite în prezent s-ar parea că reclama are o vechime de mii de ani.În antichitate de exemplu au aparut inscripţii pe pereţi, tabliţe de argila, papyrus, sau pe alte suporturi, continând anunţuri de evenimente importante pentru colectivitate, oferte de produse şi servicii (în Babilon, Egipt, Grecia).În apropierea anticului Turn Babilon au fost descoperite tabliţe de lut cu inscripţii care făceau publicitate unui vânzator de alifii şi unui cizmar.Următorul exemplu în ordine cronologică este Pompeiul, unde s-a găsit acelaşi gen de mesaje.Asemenea inscripţii şi/sau desene sunt străbunicele reclamei contemporane.

Întrucat scrisul era apanajul unei mici categorii sociale, iar analfabetismul avea caracter de masă, datorită nestiinţei de carte, s-a practicat multă vreme o formă orală de

reclamă prin mesaje strigate pe strazi, la punctele de vânzare a produselor şi în locuri publice.La început mesajele publicitare aveau un caracter pur informativ.

Apariţia tiparului la mijlocul secolului al XV-lea (tiparul lui Guttenberg) a facut posibilă proliferarea publicitaţii la nivel de masă.Primii au apărut fluturaşii volanţi si afişele.Primul anunţ tipărit s-a produs în Anglia in 1480 si anunţă punerea in vânzare a unei cărţi de rugăciuni, care s-a afişat pe uşile bisericilor.În opinia lui John Vivian (the media of mass communication editia a V-a 1999) primul anunţ publicitar tipărit apare cu doisprezece ani mai devreme, adică în 1468 si aparţine unui tipograf britanic pe nume William Caxston, care îşi promova prin intermediul unor mici bucăţi de hârtie tipărită, una din cărţile editate.

Termenul englezesc de advertisement (reclamă) îl întâlnim pentru prima oară într-o Biblie în anul 1655, cu sensul de înştiinţare.

1.2. Repere istorice în S.U.A

O evoluţie spectaculoasă a reclamelor s-a produs odată cu apariţia ziarelor, care au dezvoltat foarte repede secţiuni speciale de reclamă clasificată.În S.U.A debutul publicitaţii s-a făcut în anul 1704 printr-o reclamă în ziarul Boston Newletter, referitoare la o recompensă pentru capturaea unui hoţ.Editorul ziarului era John Campbell.