Cuprins
- 1. Cap. I - Istoria ciocolatei (în lume şi în România) 1
- 2. Cap. II - Analiza ofertei de ciocolată 6
- 3. Cap. III - Prezentarea elementelor ce individualizează principalele mărci de ciocolată 10
- 4. Cap. IV - Analiza cererii de ciocolată 13
- 5. Cap. V - Profilul consumatorului 14
- 6. Ca.p VI - Dezvoltarea pieţei ciocolatei 16
- 7. Cap. VII - Evoluţia preţurilor la principalele branduri 22
- 8. Cap. VII - Previziuni 30
- 9. Bibliografie 32
Extras din proiect
Cap. I - Istoria ciocolatei
a) Istoria ciocolatei in lume
In 1519 Hernando Cortez cucereste Mexicul pentru regii Spaniei. Noul taram a oferit europenilor rezerve nesperate de aur, argint, pietre pretioase, dar si niste micute boabe de cacao, de care Europa va deveni dependenta. Aceste boabe de cacao vor fi transformate in ciocolata, drogul de care nimeni, niciodata nu se va putea trata. Un vechi proverb spaniol spune ca ideile trebuie sa fie clare si ciocolata inepuizabila. Lux al nobilimii in secolul al XVII – lea, disponibila tuturor in zilele noaste, simplu aliment sau cel mai credincios prieten, un nou drog sau cea mai intima forma de comunicatie, ciocolata este in continuare un mister.
Boabele de cacao apar pentru prima oara in Puerto Escondido din Honduras, in jurul anului 1100 in.Ch, fiind folosite la prepararea unei bauturi. Arheologii au gasit intr-un mormant maias, datand din 400 i.Ch vase cu hieroglifa maiasa pentru cacao. In aceste vase au fost gasite rezidurile unei bauturi de ciocolata. In maiasa, numele de cacao se traduce drept hrana zeilor.
Aztecii asociau ciocolata cu Xochiquetzal, zeita fertilitatii. In civilizatia pre-columbiana, ciocolata era consumata intr-o bautura amar-picanta numita xocoatl, adesea condimentata cu piper sau vanilie. Se credea ca xocoatl lupta impotriva oboselii. Ciocolata era considerate un lux in acesta perioada si boabele de cacao erau adesea folosite ca monede de schimb.
Cristofor Columb este cel care introduce ciocolata in Europa. El ofera cateva boabe de cacao reginei Isabela si regelui Ferdinand, insa fara folos deoarece nimeni nu stia la ce folosesc. În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit ca Montezuma, conducatorul aztecilor, obisnuia sa bea o bautura preparata din seminte de cacao, numita "chocolatl". Montezuma obisnuia sa bea aproape cincizeci de cani pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez aceasta bautura regala, pe care acesta a gasit-o cam amara pentru gustul sau. Spaniolii au adaugat trestie de zahar si i-au îmbogatit aroma cu ajutorul vaniliei si scortisoarei. În plus, au descoperit ca bautura este mai gustoasa servita fierbinte.
Locuitorii Spaniei au început, treptat, sa aprecieze miraculosul preparat, servit cu precadere de aristrocatie. Ei nu au dezvaluit Europei secretul acestei bauturi timp de un secol.
Calugarii spanioli au fost cei care au facut public modul de preparare a acestei bauturi ce a fost rapid apreciata la Curtea Regala din Franta si apoi din Marea Britanie.
Locul privilegiat al ciocolatei în civilizatiile moderne se datoreaza aromei sale inimitabile, dar si unei aureole magice transmise de-a lungul timpului. Într-adevar cacohuaquatl în limba incasa înseamna "cadoul gradinarului paradisului catre primii oameni", adica a zeului Quetzalcoatl.
Primul transport inregistrat pentru scopuri comerciale catre Europa a fost un vas de la Veracruz la Sevilia in 1585.
La sfarsitul secolului XVIII-lea prima forma de ciocolata solida a fost inventata in turin de Doret. Acesta ciocolata a fost vanduta in largi cantitati din 1826 de Pierre Paul Caffarel. In 1819, F.L. Cailler a deschis prima fabrica elvetiana de ciocolata. Peste doi ani, Dutchaman Coenraad Johannes van Houten a brevetat o metoda pentru extragerea grasimii din boabele de cacao si realizarea pudrei si a untului de cacao. Van Houten a descoperit de asemenea asa-numitul proces olandez de tratare a ciocolatei pentru inlaturarea gustului amar. Asta a facut posibila relizarea bucatilor moderne de ciocolata. Joseph Fry a realizat in 1847 prima ciocolata solida. In 1875, dupa opt ani de experimente suedezul Daniel Peter introduce pe piata un nou produs ciocolata cu lapte.
Prima fabrica elvetiana de ciocolata a fost construita intr-o fosta moara, langa Vevey. Fondatorul, Francois-Louis Cailler, a invatat secretul comertului cu ciocolata in Italia. Reputatia ciocolatei elvetiene este intarita si astazi de numeroasele medalii obtinute la expozitiile internationale, dar mai ales de aprecierea cunoscatorilor din intreaga lume.
In America, ciocolata a avut un mare succes si s-a dezvoltat foarte repede. In prezent, guvernul american ii recunoaste rolul, astfel incat ciocolata face parte din ratia soldatilor americani inca din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si este nelipsita din dieta astronautilor.
b) Istoria ciocolatei in Romania
Până în 1870, consumul de ciocolată era nesemnificativ în mica Românie. Cafeaua era singurul deliciu care mai îmbogăţea mesele, în afara şerbeturilor, sarailiilor sau altor „dulcegării“ orientale.
Începând din 1870, s-a introdus în ţară ciocolata şi cacaoa, aduse mai ales din Elveţia şi Franţa. Anul 1870 a fost punctul de plecare al unei afaceri, care depăşea aşteptările unei cofetării cu laborator propriu. Odată cu tăierea bulevardului Regina Elisabeta, maidanele au fost lotizate şi vândute investitorilor. Au apărut hoteluri, restaurante, berării, cinematografe, cabareturi, varieteuri, dar şi prima fabrică de ciocolată din Bucureşti, ridicată în anul 1891 de industriaşul francez F. Bresson. În anul 1898, fabrica a trecut în proprietatea lui C. I. Zamfirescu, ai cărui moştenitori au continuat afacerea până la naţionalizare. C.I.Zamfirescu a fost unul dintre primii români care au investit în industrie, iar afacerea sa a fost de succes. Sediul fabricii s-a aflat, aşadar, pe bulevardul Elisabeta la nr. 38.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Caracterizarea Pietei Ciocolatei.doc