Carnea de porc - Consumul în România

Introducere

Cunoașterea situației alimentare și nutriționale a populației presupune existența unui ansamblu de informații cu privire la disponibilitățile de produse agroalimentare, la nivel național. Bilanțul alimentar oferă un cadru global în asigurarea acestor informații. Prin natura sa, bilanțul alimentar constituie o sinteză de informații cantitative stabilind un echilibru între resursele de produse agroalimentare și utilizările acestora.

Fiind conceput ca un tabel sintetic de intrări - ieșiri, bilanțul alimentar reunește informații cu privire la stocurile, producția, importurile și exporturile de produse agroalimentare, evidențiind totodată relația între agricultură și industria alimentară, ca și circuitele de comercializare și distribuire a produselor agroalimentare.

Pe baza bilanțului alimentar se determină indicatori statistici care caracterizează potențialul de consum alimentar al populației într-o anumită perioadă (de obicei un an), incluzând atât consumul casnic cât și consumurile colective. În acest sens, bilanțul alimentar asigură: - determinarea cantităților de produse agroalimentare disponibile, la nivel național, pentru consumul uman; - evaluarea structurii calitative a consumului alimentar, exprimat în factori nutritivi. Lucrarea statistică “Bilanțuri alimentare” se realizează în România începând cu anul 1990, conform unei metodologii armonizată cu metodologiile Eurostat și FAO.

Capitolul 1

Estimări pentru urmatorii ani

Perspectivele pentru piața cărnii ân următorul deceniu țin cont de costul ridicat al furajelor în contextul menținerii cererii, mai ales din partea țărilor în curs de dezvoltare. Prețurile ridicate în prima jumătate a perioadei acoperite de perspectivele OECD si FAO ar trebui să conducă la creșterea numărului de animale, fenomen urmat de dezvoltarea comerțului în a doua jumătate a decadei.

Este de așteptat ca majorarea producției de carne la nivel mondial, temperată de costuri de producție tot mai mari în cursul perioadei analizate, să scadă pana la 1,8% pe an, față de 2,1% în ultimul deceniu. Mărirea productivității realizate prin reducerea costurilor si îmbunatațirea eficienței tehnologice constituie principalul motor al creșterii, în special la producția de carne de pasăre de curte și de carne de porc în țările în curs de dezvoltare. Raportat la deceniul precedent, majorarea consumului de carne va fi mai lentă în perioada analizată, din cauza costurilor ridicate de producție, dar și a incetinirii procesului de crestere a populatiei. Majorarea cererii se datorează în mare parte economiilor din Asia si America Latina, dar și ale țărilor exportatoare de petrol.

Exporturile mondiale de carne se vor majora cu 1,7% pe an, cererea fiind orientată în principal către carnea de pasare si de vita. in ultimul deceniu, avansul era de 4,4% pe an, încetinirea ritmului este în mare parte explicată prin reducerea cererii de import din partea Federatiei Ruse. S-au marit în schimb solicitările din partea statelor din America de Sud si de Nord, cele doua regiuni acoperind împreuna 84% din cresterea globala a exporturilor.