Cartoful

Ramura agriculturii ca activitate economica a determinat ,din cele mai vechi timpuri ,aparitia unei statistici de ramura a agriculturii,disciplina cu caracter social.

In cursul dezvoltarii societatii procesele din agricutura s-a concretizat avind un caracter social-economic.

Ramura a productiei ,agricultura are unele particularitati diferite de celelalte ramuri ale acesteia si anume : rol active ca mijloc de productie al pamintului ,care isi sporeste capacitatea productiva prin folosirea rationala si perfectiunea tehnica, impletirea procesului tehnologic de productie cu procesul de productie naturala a organismelor vii ; autoreproducerea unei insemnate parti din mijloacele de productie (saminta ,material saditor ).Astfel apare un dublu caracter al reproductiei din agricultura si acest fapt deschide drumul aplicarii metodelor statisticii atit la fenomenele si procesele de masa din cimpul reproductiei social-economice,cit si la procesele din sfera reproductiei naturale.

Aria (localizarea )pietei porneste de la constatarea ca ,piata privita in conexiune cu spatial cunoaste forme diferite de localizare, densitati geografice diferite, precum si particularitati teritoriale in chiar continutul tranzactiilor de piata.

Cunoastera relatiei piata- spatiu prezinta o importanta deosebita pentru intreprinderile producatoare dar si pentru cele comerciale .

Activitatea din agricultura prezinta numeroase trasaturi specifice ,in sistemul de indicatori.

Astfel activitatile din agricultura se desfasoara sub incidenta unor factori ,precum: marimea si nivelul de fertilitate a terenurilor agricole ,regimul de precipitatii si temperatura,gradul de asigurare cu forta de munca necesara acestui sector ,gradul de asigurare cu capital fix,si circulant.

In cadrul acestora ,un rol determinant il prezinta pamintul ,ca sursa naturala reproductibila regenerabila ,de marimea,calitatea si utilizarea lui depinzind atit rezultatele activitatii economice ,cit si gradul de satisfacere a populatiei cu produse agro- alimentare.

Pe de alta parte ,faptul ca pamintul e limitat ca intindere si diferentiat din punct de vedere al nivelului de fertilitate ,impune o anumita preocupare pentru reducerea gradului sau de uzura,prin masuri care vizeaza lucrari de imbunatatiri funciare si o rotatie corespunzatoare a culturilor.

Aproape 65 % din productia mondiala de cereale provine din zona climei temperate ,situatie datorata atit proceselor de adaptare naturala ,cat si nivelului tehnic al agriculturii tarilor industrializate ,care dispun de majoritatea cerealelor traditionale ,aflate in continuu proces de ameliorare.

Una dintre plantele cultivate pe toate continentele este cartoful.

El este un dicotiledonat din familia Solanacee,ce grupeaza peste 200 de specii.Cartoful ocupa un loc important in cadrul alimentatiei ,tuberculul lui inscriindu-se ca un element de baza , comun in gastronomia mondiala.

Este original din zona platourilor inalte ale Columbiei ,unde a fost depistat in stare salbatica ,fiind ulterior cultivat sub numele de papas.

In spatiul geografic sud-american este si astazi cunoscut sub aceasta denumire.

In Europa a patruns in a doua parte a secolului al XVI-lea, adus de spanioli ,sub numele de taratouffli si folosit la inceput ,pentru furajarea animalelor.

Cultura sa extins rapid la sfirsitul secolului al XVI-lea si inceputul secolului al XVI-lea in Spania, Italia, Franta, Germania ,istoricul francez Duchartre aratind ca tuberculi au fost serviti in 1616 la masa regelui Frantei cu titlul de raritate.

Pentru specia umana – arata geograful german Alexander von Humboldt –cartoful este o achizitie botanica de o valoare incomparabila ,deoarece furnizeaza la hectar mai multa materie nutritiva decit oricare planta cultivata.Este o planta care se acomodeaza foarte bine in conditii pedoclimatice dintre cele mai diverse ,cultura sa extinzindu-se din toate zonele tropicale pana spre nord,depasind cu mult limita cerealelor,rezistente la frig.

Aceasta adaptibilitate ,,proverbiabila” este relevata de exemplu Romaniei ,in care culturile de cartofi se extind din zona sudica, pina in nordul tarii.

La noi in tara ajunge abia la sfirsitul secolului al XVIII-lea in Transilvania de nord ,si dupa 1812 ,in Muntenia si Moldova .

Prefera zonele de clima racoroasa si umeda,nefiind pretentious la soluri.

Dupa locul unde se desfasoara relatiile de vinzare-cumparare ,piata poate fi INTERNA sau EXTERNA.Intre acestea exista deosebiri,semnificative ,piata fiecarei tari avind particularitatile ei.

Pietele externe alcatuiesc piata internationala

Productia anului 2000 (290,0 mil.t) a fost realizata in proportie de 60 % in sapte tari :

China (46 mil.t ) Rusia (38 mil.t) Polonia (25 mil.t ) SUA (20 mil.t ) India (19 mil.t) Ucraina (15 mil.t ) Germania (11 mil.t).

Atit pietele interne cit si cele externe pot fi examinate in structurile lor teritoriale .

Pietele locale au trasaturi specifice in ceea ce priveste structura proceselor de circulatie a marfurilor.

De mentionat ,totodata ca unele piete inregistreaza un flux de cerere din alte zone :deci alte piete retin numai o parte din cererea locala.

STRUCTURA PIETEI

In Structura pietei la noi in tara doua zone isi disputa prioritatea in cultura cartofului:

- Moldova de nord (respectiv Podisul Sucevei si culoarul Siretului)

- Transilvania de sud-est ( si anume judetele Brasov,Covasna,Harghita )in care se realizeaza circa 30 % din productia tarii.

Fiecare din cele doua regiuni contribuind cu peste un sfert din productia de cartofi din tara noastra.

Culturile de cartof se extind si in zona sudica ,de ariditate si anume ( Campia Romana ,Podisul Dobrogei).

Piata unui produs sau serviciu nu este omogena ; ea are structura sa interna fiind alcatuita din segmente de piata.

Doua observatii se impun atentiei ,valabile deopotriva pentru structura pietei;

In primul rind ,indiferent de complexitatea structurii sale,interne ,piata reprezinta un tot unitar

In al doilea rind structura pietei are un caracter dinamic.

Astfel daca ne referim la fenomenele de masa din ,agricultura acestea se produc in cadrul unor asamblari de elemente simple in cadrul unor gospodarii agricole, de diferite tipuri,-terenuri,constructii,masini,lucratori agricoli.