Cercetare calitativă de marketing

Am considerat necesara realizarea unei cercetari in vederea cunoasterii opiniilor si atitudinilor populatiei brasovene privind avantajele si costurile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana , deoarece dupa cum arata statisticile, deoarece foare putini cunosc avantajele pe care le ofera Uniunea Europeana dar in acelasi timp si ce costuri implica. Asadar prin intermediul acestei cercetari imi propun sa aflu cat sunt dispusi sa ofere pentru integrare dar in acelasi timp ce asteptari au brasovenii de la Uniunea Europeana .

Integrarea României în Uniunea Europeana este pentru unii motiv de speranta, pentru altii, prilej de îngrijorare.Este bine cunoscuta concurenta acerba dintre produsele / serviciile fabricate în România si cele importate. Aceasta concurenta exista în conditiile în care marea majoritate a produselor importate suporta numeroase taxe vamale care le cresc pretul. Ne putem astfel astepta ca, la suprimarea taxelor vamale, marfurile de import sa devina si mai competitive pe o piata în care calitatea produselor autohtone înca lasa de dorit.

Ce implica, într-o prima faza, integrarea României în UE? Uniformizarea legislatiei cu efect direct asupra caderii barierelor privind libera miscare a fortei de munca în spatiul Uniunii Europene va da, într-o prima faza, multe batai de cap responsabililor de la Bucuresti. Raspunsul este relativ facil: este stiut faptul ca, pe lânga cetatenii români care lucreaza în strainatate cu permise de munca, exista numerosi români care "s-au adaptat" prin diverse tari europene lucrând "la negru". Ori, în conditiile în care posesorii de forta de munca se pot muta liber pentru a-si oferi serviciile într-o tara sau alta, e de asteptat ca aceste persoane sa decida sa intre în legalitate. Aspectul pozitiv este ca fenomenul are un efect direct asupra ratei somajului în sensul diminuarii acesteia. Dezechilibrul ce ar putea aparea este însa acela ca e foarte probabil ca o serie de sectoare de activitate sa se confrunte cu o forta de munca inferioara calitativ celei de care dispun acum, de pilda.

Pe de alta parte, daca acum concurenta se manifesta cu preponderenta în ceea ce priveste oferta de produse / servicii, dupa integrare, companiile se vor confrunta si cu o concurenta serioasa derivata din rolul acestora de angajatori: ofertele de munca vor fi cântarite prin analogie cu cele existente în întregul areal al Uniunii Europene din perspectiva pachetului salarial, al posibilitatilor de dezvoltare profesionala / personala, al stabilitatii sau brand-ului angajatorului etc., aspecte la care marea majoritate a companiilor românesti mai au înca multe de îmbunatatit.

Cum se va adapta economia româneasca la aceste schimbari? De vreme ce un numar semnificativ de companii se vor vedea nevoite pe de o parte sa-si îmbunatateasca permanent calitatea produselor pentru a putea supravietui concurentei (fapt ce va necesita serioase investitii) iar, pe de alta parte, sa fidelizeze resursa umana (care se va gasi în situatia de a beneficia de oferte de munca mai multe si mai atractive), probabil ca nu va mai mira pe nimeni numarul mare de achizitii de companii private de mica si medie anvergura. Si asta pentru ca un alt efect imediat al integrarii va fi cresterea investitiilor straine directe ce se vor materializa în aparitia de noi jucatori pe piata care au de ales între construirea sau achizitionarea de capacitati de productie.

Daca pentru angajatori provocarile sunt, dupa cum ati vazut, pe cât de numeroase, pe atât de semnificative, pentru posesorii de forta de munca lucrurile stau ceva mai roz. Integrarea României în structurile Uniunii Europene are, pentru angajati, mai multe efecte benefice dintre care le amintesc pe cele cu impact semnificativ: cresterea puterii de negociere în relatiile cu angajatorii prin echilibrarea raportului cerere / oferta de munca;accesul la know-how si la instrumente eficiente de dezvoltare profesionala; cresterea pachetului salarial, indiferent de tara în care îsi desfasoara activitatea angajatorul.

In opinia mea este foarte importanta cunoasterea de catre populatia brasoveana a posibilitatilor de a duce un trai mai decent dupa aderare, dar de asemenea si care sunt costurile, precum si cunoasterea posibilelor probleme cu care acestia se pot confrunta pana in momentul integrarii.

Beneficiarii informatiilor furnizate de aceasta cercetare ar putea fi brasovenii care nu au cunostinte despre Uniunea Europeana dar ar dori sa afle o parere general valabila .

CAP.1 CERCETAREA CALITATIVA

1.1 Tipuri de investigatii calitative (metode), posibile pentru tema generala de cercetare propusa (justificare si precizari) :

Modelele de investigatie calitativa posibile pentru tema: ‘Nivel de interes si grad de cunoastere a avantajelor si costurilor aderearii Romaniei la Uniunea Europeana’ sunt urmatoarele:

Tehnica Grupului Nominal

Primul aspect pe care l-am luat in considerare in momentul in care am ales ca metoda de cercetare calitativa, tehnica grupului nominal, il constituie faptul ca , aceasta metoda genereaza un numar mare de idei si opinii cu privire la tema pusa in dicutie.

Grupul nominal va fi alcatuit din 10 persoane plus moderatorul. Discutiile se vor desfasura intr-o sala dotata cu o tabla mare; tabla pe care moderatorul va scrie raspunsurile fiecarui subiect in parte la toate intrebarile din cadrul discutiei.

Moderatorul va deschide discutiile prin enuntarea temei de cercetat “Nivel de interes si grad de cunoastere a avantajelor si costurilor aderarii Romaniei la Uniunea Europeana” sau printr-o intrebare, cum ar fi: “la ce se asteapta brasovenii odata cu intrarea in UE?”, dupa care membrii sunt invitati sa refelecte individual la aceasta tema si sa treca pe grila de raspunsuri ideile care le-au venit in minte. Dupa aceea moderatorul colecteaza foile si trece raspunsurile pe tabla. Urmatorul pas consta in discutii in grup pe marginea ideilor emise. Apoi se trece la selectarea de catre fiecare participant a ideilor emise dupa ce ele au fost dicutate in grup. In final pentru fiecare idee retinuta de membrii grupului se face o evaluare a importantei acordate de fiecare subiect in parte, folosindu-se diferentiala semantica.