Cuprins
- Introducere 4
- Cap.I Conceptul de marketing 5
- 1.1 Abordarea managerială în marketing 5
- 1.2 Etape în evoluţia marketingului 7
- 1.2.1 Orientarea spre produs ……. 7
- 1.2.2.Orientarea spre vânzare 8
- 1.2.3 Orientarea spre marketing 8
- 1.2.4 Orientarea spre marketingul social 8
- Cap.II Mediul întreprinderii 9
- 2.1 Conceptul de mediu al întreprinderii 9
- 2.2 Macromediul 10
- 2.2.1 Mediul sociocultural 10
- 2.2.2 Mediu economic 11
- 2.2.3 Mediul natural – tehnologic 11
- 2.2.4 Mediul politic şi legislative 11
- 2.2.5 Mediul informţional 12
- 2.3 Micromediul marketingului 12
- Cap. III Piaţa 15
- 3.1 Definirea pieţei 15
- 3.2 Dimensiunile şi dinamica pieţei 16
- 3.3. Indicatori de estimare a pieţei 16
- 3.3.1.Capacitartea pieţei 16
- 3.3.2 Rata de penetrare a pieţei 18
- 3.3.3 Rata de saturaţie a pieţei 18
- 3.3.4 Cota de piaţă 18
- 3.4 Segmentarea pieţei 18
- 3.5 Cercetarea peţei 20
- 3.5.1 Instrumentele cercetării de marketing 20
- 3.5.1.1 Măsurarea în cercetarea de marketing 20
- 3.5.1.2 Metode de scalare 20
- 3.6 Metode şi tehnici de cercetare utilizate în marketing 26
- 3.6.1 Ancheta 26
- 3.6.2 Eşantionarea 27
- Cap.IV Comportamentul consumatorului 29
- 4.1 Cercetarea consumului 29
- 4.1.1 Consumul 29
- 4.1.2 Factorii individuali ai comportamentului consumatorului 29
- 4.1.3 Factorii sociali ai comportamentului consumatorului 34
- 4.2 Modelarea comportamentului consumatorului 34
- 4.2.1. Necesitatea studierii comportamentul consumatorului 35
- 4.2.2. Modele generale ale comportamentului consumatoruli 35
- Cap.V Mixul de marketing 38
- 5.1 Definirea mix-ului de marketing 38
- 5.2 Politica de produs 38
- 5.2.1 Principalele strategii de marketing în politica de produs 38
- 5.3 Politica de preţ 39
- 5.4 Politica de distribuţie 39
- 5.4.1 Distribuţia – definire, sferă de cuprindere, rol şi funcţii 39
- 5.5 Politica de promovare 40
- 5.5.1 Definirea şi rolul politicii de promovare 40
- 5.6 Strategii de promovare 40
- Cap. VI Studiu de caz – Cafe Ginga 42
- 6.1 Aspecte generale – firma de producere şi distribuţie Angonabeiro 42
- 6.2 Analiza datelor 52
- 6.3 Concluzii studiu 59
- Bibliografie 61
Extras din proiect
INTRODUCERE
Cafeaua este cea mai populară bîutură din lume după apă, cu peste 400 de miliarde de ceşti cosumate anual. Boaba de cafea provine dintr-un arbore veşnic verde, cultivat în zonele subtropicale ale lumii. Cele mai vaste regiuni sunt America de Sud, Insulele Caraibe, Africa, Peninsula Arabica şi Indonezia. Cafeaua creştea în mod natural şi în Peninsula Arabiei iar din secolul 11 aici cafeaua a fost preparată ca băutură caldă.
Prima referinţă la cafea, din surse inregistrate, datează din secolul al IX-lea, dar cu multe secole înainte, existau multe legende arabe despre băutura misterioasa şi amară cu puteri stimulatoare.
Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa. La început cafeaua era considerată aliment şi nu băutură. Triburile est-africane măcinau boabele crude de cafea şi prin amestecarea cu grasime animală obtineau o pastă pe care o modelau sub formă de bile. Acestea erau consumate de războinicii tribului pentru a avea mai multă energie în timpul luptelor.
În prezent, pe piaţa mondială cafeaua se situează, alături de ulei, oţel şi cereale, printre materiile prime de export de înaltă valoare. Situaţia economică a multor ţîri prim-producatoare de cafea depinzând aproape în intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se află la New York şi Londra, unde se negociază varietîţi de cafea din speciile Arabica şi respectiv Robusta.
Pretul cafelei diferă mult, în funcţie de cerere şi ofertă şi el este în mod continuu influenţat de factori cum ar fi: modificările de climă, mişcările politice şi calitatea, precum şi volumul productiei de cafea.
Espresso , o inovaţie recentă în modul de preparare a cafelei, îşi are originea în anul 1822, o data cu apariţia primului espressor în Franţa. Italienii au perfecţionat însa aceasta maşinărie şi au fost şi primii ei producători. Astfel cafeaua espresso a devenit o parte integrantă a vieţii şi culturii italiene, deţinând peste 200 mii cafenele în Italia. Astazi , cafeaua reprezintă o industrie gigantica, incluzând peste 20 milioane de oameni.
Consumul de cafea din Romania este aproape de cinci ori mai mic decât media europeană, arată un studiu realizat de institutul de cercetare a pieţei, GFK. Potrivit studiului, în Romania, un român consumă anual circa 1,83 kg de cafea, în timp ce europenii beau nu mai puţin de 5,3 kg de cafea.
Un alt fenomen reflectat de studiu este şi o scădere cu 3% a consumului de cafea, faţă de perioada similară a anului trecut. Principalele cauze identificate de reprezentantii Asociatiei Romane a Cafelei sunt preţul mare al acestui produs, „prohibitiv pentru mare parte din consumatorii romani“. „Asociatia Romana a Cafelei consideră că una dintre cauzele care au generat o scădere a pieţei cafelei boabe si macinate, ar putea fi generată şi de faptul că acest produs, cafeaua, este purtător de accize, ceea ce atrage după sine preţuri mari.
Prezenta lucrare este un studiu cu privire la aspecte legate de percepţia consumatorilor cu privire la produsele băuturi calde (cafea şi ceai), realizat cu scopul de a surprinde efectele pe care le are prezenţa cafelei pe piaţa din Romania asupra consumatorilor pentru a putea stabili strategii de viitor în vederea creării şi menţinerii unei legături permanente şi favorabile cu un public vizat. Deoarece România se află într-o continuă ascensiune acest studiu prezintă interes întru – cât firmele la ora actuală caută să pună mare accent pe clienţi, modul comunicare cu aceştia şi pe strategiile pe termen lung mai mult decât pe realizarea de profit pe termen scurt.
Abordarea acestei teme reprezintă găsirea unor răspunsuri la problema managerială cu care se confruntă firma Anganobeiro şi anume dacă să introducă pe piaţa din România în zona de est, în viitorul apropiat o nouă modalitate de cumpărare a cafelei, băuturilor răcoritoare şi produselor snack prin intermediul automatelor Cosmo Snak şi diferite sortimente de cafea Ginga. Automatele Cosmo snack sunt destinate amplasării în locurile publice cum ar fii : gări, spitale, şcoli, chiar şi în incinta culoarelor firmelor de mari dimensiuni.
Decizia ce trebuie luată la nivelul managerila reprezintă o hotărâre foarte grea penrtu managerii firmei în cazul în care aceştia nu dispun de informaţiile necesare şi în cazul în care există limite ale unui buget prestabilit. În întâmpinarea acestei probleme s-a realizat prezentul studiu, care analizează percepţia consumatorilor şi atitudinea lor faţă de cafeaua Ginga.
Cap. I: CONCEPTUL DE MARKETING
1.1. Abordarea managerială a marketing-ului
O primă abordare managerială a marketingului o constituie Abordarea macroeconomică, care îţi are ăncepturile ăn universităţiile americane la începutul deceniului al doilea al secolului al XX- lea, conturându-se două cerinţe:
• curentul instituţional
• curentul funcţionalist
Aceste abordări sunt de tip discriptiv, fiind lipsite de o orientare managerială. Marketingul era privit ca un set de procese economice şi sociale, acordându – se o atenşie redusă activităţiilor şi responsabilităţiilor manageriale în domeniu.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cercetare de Marketing - Cafeaua.doc