Cercetare de marketing privin cluburile de noapte din Chișinău

I. Determinarea problemei și formularea scopului cercetării

,, Distracția este o plăcere care contribuie într-o oarecare măsură la o adevărată creștere culturală.’’

ChrisNot

Timpul liber este un concept primordial pentru fiecare persoană, care de la caz la caz alege petrecerea acestuia în diferite locuri posibile. O creștere ușoară a veniturilor populației a demostrat investirea acestora în nevoi de ordin secundar printre care se numără și distracțiile în cluburile de noapte.

Cultura clubbing din Chișinău s-a aliniat trend-urilor internaționale. După gusturi și buzunar, fiecare își alege stilul pe care vrea sa-l adopte și astfel iau naștere mici comunități de clubbing. Oamenii și în special tinerii tind pentru petrecerea a cât mai mult timp posibil în cluburile de noapte care le denotă o stare de confort și o distracție pe cinste. Din aceste considerente ne propunem să studiem care sunt aprecierile oamenilor pentru frumos, ce s-ar putea modifica și cum am putea influența gusturile estetice ale oamenilor.

Scopul cercetării este de a determina preferințele consumatorilor privind cluburile de noapte, cât și modalitatea de satisfacere la un nivel calitativ superior a tuturor dorințelor, cerințelor consumatorilor.

II. Elaborarea obiectivelor și ipotezelor

Pornind de la determinarea problemei putem formula obiectivele cercetării, după care o serie de ipoteze cu privire la aspectele ce țin de cluburile de noapte.

Obiectivele cercetării:

- Determinarea aprecierilor respondenților referitoare la cluburile de noapte ;

- Studierea modalităților de alegere a cluburilor;

- Studierea preferințelor privind cluburile;

- Studierea accesibilității prețurilor din cluburile de noapte;

- Aprecierea activității cluburilor din Chișinău

Ipotezele generale ale cercetării:

- Cluburile de noapte au o imagine bună în categoria serviciilor prestate populației;

- Persoanele petrec des timpul lor în cluburi de noapte;

- Resursele financiare influențează mult utilizarea serviciilor;

- Consumatorii apreciază cluburile din Chișinău.

Ipotezele statistice ale cercetării:

- 40% din repondenți petrec foarte rar intr-un club de noapte

- 80% din respondenți consideră că în Chișinău există suficiente cluburi de noapte;

- Cel mult 20 % din cei chestionați preferă clubul Hype

- 60 % din respondenți consideră că prețurile serviciilor sunt accesibile

- Cel puțin 50 % din respondenți preferă cluburile de noapte și nu karaoke.

III. Estimarea prealabilă a valorii informației ce va fi obținută prin cercetare

Realizarea strategiilor de marketing ale firmelor este determinate în mare măsură de resursele lor informaționale. Participarea cercetării de marketing la realizarea obiectivelor firmei are o valoare calitativă enormă. Aceasta cercetare ne va permite să determinăm cerințele consumatorilor, să obținem un set de informații ce țin de piața cluburilor de noapte. Tot aici putem menționa și bugetul cercetării, care poate fi estimat la 20 lei cheltuieli financiare și 36 h. cheltuieli de timp.

IV. Alegerea surselor de informații

Cercetarea de marketing reprezintă un proces sistematic și obiectiv, generator de informații necesare adoptării deciziilor de marketing. În proiectarea unei cercetări de marketing, o importanță deosebită o prezintă alegerea modalităților de măsurare a fenomenelor investigate. Cercetarea presupune culegerea, investigarea și analiza informațiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor, oamenilor. De aceea, alegerea surselor de informații este o etapă importantă. În cadrul cercetării am utilizat atât surse primare de informații (ancheta prin chestionar), informațiile obținute din sursele statice s-au dovedit insuficente și respective am apelat la surse primare. La fel am folosit și surse secundare (analiza datelor statistice, informații din surse Internet), acestea constituie punctual de început în procesul documentării , oferind posibilitatea de obținere rapidă și cu cheltuieli reduse a numeroase informații. Sursele primare fiind obținute special pentru realizarea obiectivelor, iar sursele secundare sunt acelea pe care le-am obținut în procesul studiului teoretic.

V. Selectarea modalității de culegere și sistematizare a informațiilor

Studiul dat s-a bazat pe cercetarea directă, adică utilizându-se ancheta ca metodă de cercetare, iar ca instrument - chestionarul. Ancheta „față-n față” a dat posibilitatea obținerii unui control mai bun asupra condițiilor de desfășurare a interviurilor. De asemenea am utilizat Ancheta prin Internet, care a dat posibilitatea obținerii unui răspuns rapid cu costuri minime. La culegerea informațiilor a fost antrenată o singură persoană, care a trimis chestionarul prin intermediul rețelelor de socializare.

VI. Determinarea metodei de eșantionare

Mărimea eșantionului este de talie redusă și este constituit din 31 persoane. Eșantionarea a fost efectuată în mod aleatoriu. La chestionare au participat elevi și colaboratori ai IP Centrul de Excelență în Economie și Finanțe, precum și persoane din afara instituției.

Eșantionul nu este reprezentativ din punct de vedere statistic, acesta fiind mult prea mic.

VII. Colectarea datelor

Conceperea chestionarului reprezintă o activitate de maximă importanță pentru orice cercetare de marketing, deoarece calitatea chestionarului determină rezultatele cercetării.

Chestionarul a fost realizat pe baza obiectivelor cercetării și conține 10 întrebări de bază. La elaborarea chestionarului s-a ținut cont de scopul cercetării, de principalele obiective. Predomină întrebările închise, deoarece acestea îl pun pe subiect în situația de a indica unul sau mai multe din răspunsurile posibile propuse, răspunsurile sunt mai ușor de dat, iar prelucrarea și interpretarea datelor obținute se simplifică. Chestionarul conține întrebări cu alegere unică, cât și întrebări cu alegere multiplă.

De asemenea, au fost utilizate diverse tipuri de întrebări:

- Întrebări închise (întrebările 1, 2, 5, 8, 9, 10 );

- Întrebări deschise (întrebarea 3);

- Întrebări semideschise (întrebările 4, 6 );

- Întrebări bifurcată (întrebările 2, 8, 10);

- Întrebări dihotomice (întrebărea 7).