Cercetare de marketing privind atitudinea consumatorilor față de produsele fast-food

INTRODUCERE

Românii duc o viaţă din ce în ce mai puţin sănătoasă, în timp ce profitul companiilor de tip fast food creşte pe zi ce trece tocmai de pe urma obiceiurilor de consum ce nu ţin neapărat cont de regulile corecte de nutriţie. Grija pentru o nutriţie echilibrată este mai vizibilă în oraşele mici faţă de cele mari, unde tendinţele către obiceiuri mai puţin sănătoase sunt mai clare: persoanele care locuiesc în oraşele mari nu respectă orele de mese, gătesc mai rar şi consumă mai multe semipreparate. Fast-food-ul, fenomen necunoscut la noi până în anii '90, a influenţat puternic obiceiurile de consum ale românilor şi a devenit o afacere foarte profitabilă pentru lanţurile de restaurante de profil. Pentru că fast food-ul reprezintă o masă rapidă, peste 70% dintre românii care trăiesc la oraş obişnuiesc să meargă la fast-food, arată un studiu al companiei de cercetare Isra Center. Toţi cei chestionaţi spun că preferă masele rapide din lipsa de timp. Acelaşi studiu arată că un roman din trei consumă produse fast-food doar în weekend şi unu din cinci, în timpul săptămânii, cât şi în weekend, ceea ce este destul de îngrijorator.

În această lucrare s-a urmarit studierea preferinţelor consumatorilor faţă de produsele agroalimentare, dar în special a celor de tip fast food. O problemă majoră cu care se confruntă România este cea a securităţii şi a siguranţei alimentare, a alimentaţiei adecvate. În ultimii ani, rolul dietei în menţinerea stării de sanatate a fost amplu discutat, având în vedere tranziţia spre stilul de viaţa urbanizat, caracterizat prin viteza şi spirit competitiv, însoţită de diete tip fast-food.

Lucrarea de faţă este structurată pe trei capitole.

Capitolul I are rolul de a prezenta consumul de produse agroalimentare, este împarţit pe trei subcapitole: primul evidenţiază factorii care influenţează consumul alimentar, cel de-al doilea ne arată modele de consum alimentar, cât şi consumul alimentar pe plan mondial şi ultimul ne prezintă cum a evoluat consumul alimentar din perioada interbelică până în zilele nostre, mai precis din anul 1938 până în anul 2004.

Capitolul II are ca obiectiv cunoaşterea pieţei produselor de tip fast food, are şase subcapitole: primul subcapitol pune în evidenţă alimentaţia tradiţională, sănătoasă versus alimentaţia de tip fast food, cel de-al doilea ne prezintă oferta de produse de tip fast food, în al treilea subcapitol vorbim despre cererea de produse de tip fast food şi evidenţiem printr-un tabel evoluţia pieţei fast food în Europa de Est, al patrulea subcapitol ne arată preţul produselor de tip fast food, precum şi timpul necesar de muncă pentru cumpărarea unui hamburger, în următorul subcapitol prezentăm concurenţa pe piaţa fast food şi în ultimul subcapitol arătăm tendinţele pieţei francizei în România.

Capitolul III realizează o cercetare de marketing cantitativă a pieţei din România a produselor fast food în scopul obţinerii de informaţii referitoare la atitudinea consumatorilor faţă de produsele fast food, obiectivele principale fiind determinarea gradului de cunoaştere referitor la impactul negativ asupra sănătăţii al consumului în exces de produselor fast –food, motivul pentru care se apelează la aceste produse, cum se apreciază modul de servire din restaurantele de tip fast food precum şi cât ar fi dispuşi să plătească pentru un sandvis sănătos în comparaţie cu hamburger. Pe ansamblu, studiul evidenţiază înclinaţia românilor către un anumit stil de viaţă.

Lucrarea mai cuprinde şi componenta Anexe, în care este prezentat înregistrarea datelor din chestionar.

Marketingul agroalimentar se referă deopotrivă la activităţile ce au drept scop producţia şi comercializarea produselor agricole cât şi a produselor alimentare. Altfel spus, marketingul produselor agroalimentare cuprinde un ansamblu coerent de activităţi practice, programate şi organizate ce urmăresc întregul circuit al produselor agroalimentare, din faza de programare şi realizare a producţiei agricole până în faza în care produsele alimentare ajung pe masa consumatorului final.

Industria alimentară este una din cele mai importante ramuri ale industriei producătoare de bunuri de consum. Importanţa acestei industrii în cadrul economiei naţionale este deosebită, datorită materiilor prime naturale, necesare obţinerii produselor folosite în alimentaţie.

Industria alimentară cuprinde de la marile întreprinderi de produse alimentare şi până la restaurante şi fast-food-uri. Această industrie are impact asupra tuturor oamenilor de pe glob, cu toate că nu toţi realizează influenţa acesteia în viaţa lor de zi cu zi.

Piaţa produselor alimentare reprezintă o piaţă care a fost liberalizată în totalitate începând cu anul 1997, atunci când de fapt a avut loc liberalizarea preţurilor principalelor produse alimentare cu excepţia legumelor şi fructelor care a fost prima piaţă a produselor agroalimentare liberalizată (din 1990) şi care a reuşit să devină, în timp, piaţa care funcţionează după principiile economiei de piaţă.

Corelarea cantitativă şi calitativă a producţiei alimentare cu cererea consumatorilor este foarte importantă şi este necesar să fie cunoscută specificitatea cererii alimentare, care este însă determinată de trebuinţele efective ale consumatorului şi desigur a securităţii alimentare.