Cercetări cu Privire la Agroturismul Montan

Domeniu: Marketing

Conține 1 fișier: docx

Pagini : 270 în total

Cuvinte : 80541

Mărime: 22.51MB (arhivat)

Publicat de: Adnana Gal

Puncte necesare: 12

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Extras din proiect

Teza de doctorat intitulată „Cercetări cu privire la managementul agroturistic montan în zona Caraş-Severin” îşi propune să studieze potenţialul agroturistic din zona cercetată şi să propună modalităţi de îmbunătăţire a acesteia în viitor.

În cadrul conferinţei de la Johanessburg ce a avut loc în anul 2002, OMT (Organizaţia Mondială a Turismului) a prezentat câteva puncte de vedere adresate ţărilor membre în perspectiva faptului că până în 2010 fluxurile turistice vor înregistra circa 1,5 miliarde de persoane. O primă remarcă de valoare generală se referă la nevoia de planificare sistematică a tuturor activităţilor turistice, o alta se concentrează asupra analizei problemelor de mediu şi durabilitate pentru toate nivelele de strategii şi politici formulate la nivel naţional, regional şi local.

Agroturismul a avut primele ecouri în ţara noastră în 1973, când prin OMT nr. 744 au fost declarate “sate turistice“ 12 localităţi rurale. În momentul de faţă multe zone din ţară s-au dezvoltat de pe urma activităţilor agroturistice şi au devenit nume de marcă (Ţara Oaşului, Culoarul Rucăr-Bran, Bucovina, Ţara Moţilor) cu un prestigiu cunoscut şi apreciat în special de turiştii străini.

Datorită poziţiei sale, de întrepătrundere a celor trei regiuni fizico-geografice, central-europeană, est-europeană şi sud-europeană, Banatul prezintă condiţii naturale de o mare diversitate şi varietate a florei şi faunei. Aceste zone, cu aspect peisagistic deosebit, au primit statutul de "rezervaţii naturale". În regiunea Banatului sunt patru Parcuri Naţionale (Porţile de Fier, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei, Semenic, Cheile Caraşului) adevărate muzee naturale în aer liber, constituind o importantă bază a agroturismului.

Dintre toate obiectivele turistice deosebite trebuie menţionat faptul că unele sunt considerate unicate la nivel naţional şi chiar european. Pe lângă frumuseţile naturale inedite, pe întinsul Banatului se întâlnesc numeroase valori istorice, culturale şi etnografice. Amestecul multientic a generat în decursul veacurilor conturarea şi păstrarea tradiţiilor, obiceiurilor, etnografiei şi folclorului nealterat în Banat. Pe teritoriul Banatului convieţuiesc alături de români, germani, maghiari, sârbi, slovaci, bulgari, ucrainieni, croaţi, greci, italieni, polonezi, cehi, evrei.

Agroturismul constituie o importantă sursă de creştere a veniturilor membrilor comunităţii rurale, iar pentru întregul mediu rural o alternativă de dezvoltare economică şi socială. Desfăşurat ca o activitate complementară, agroturismul nu rupe echilibrul vieţii ţărăneşti, nu determină dispariţia sau decăderea unor activităţi existente până atunci, ci dimpotrivă, permite valorificarea superioară a produselor obţinute în aceste ramuri şi implicit revigorarea şi chiar dezvoltarea lor, concomitent cu apariţia altora.

În strategiile de modernizare agrare, turismul rural, ocupă locuri fruntaşe în Austria, Elveţia, Franţa, Germania, Belgia şi Italia. Spaţiul rural se află în centrul atenţiei Uniunii Europene, acesta fiind considerat o forţă foarte importantă a întregii zone continentale, dezvoltarea lui fiind în folosul întregii uniuni. Zonele rurale sunt cu atât mai mult în atenţia specialiştilor, cu cât campaniile de protejare a mediului înconjurător sunt tot mai dese şi au ca scop, realizarea unei armonii perfecte şi cât mai naturale între spaţiul rural şi mediul înconjurător, însemnând implicit şi o protecţie adecvată a mediului înconjurător. În prezent mediul rural este considerat cea mai importantă rezervă de viaţă şi cultură umană, păstrată de natura care ne înconjoară.

În ceea ce priveşte ţara noastră, în ultima vreme a crescut circulaţia turistică rurală prin punerea în valoare a ofertei de cazare şi servicii şi prin programele de turism derulate. Această circulaţie turistică este din ce în ce mai accentuată, cauzată de noile extensii pe care le-a luat turismul rural, ca de exemplu cele generate de noi forme concrete de manifestare, cu un pronunţat caracter cultural şi ecologic. Apar şi se dezvoltă în mediul rural forme de turism având ca scop în sine, forme prin care se îmbină recreerea cu activităţile practice. Taberele şcolare şi de creaţie artistică au ca scop crearea de noi valori, descoperirea de noi talente, activarea de noi senzori, potenţiali sponsori care să promoveze creaţia artistică populară. Tinerii ecologişti, îngrijoraţi de soarta mediului şi pericolul creşteri factorilor poluanţi, organizează tabere ecologice care au ca scop curăţarea unor cursuri de apă, protejarea unor rezervaţii, realizarea unor marcaje şi amenajare de noi trasee. Turismul rural ecologic şi cultural prinde contur şi este benefic pentru zona rurală. Toate manifestările amintite mai sus, care au loc în spaţiul rural conduc la creşterea circulaţiei turistice în zonă şi bineînţeles contribuie la ridicarea gradului de cultură, educaţie şi civilizaţie al locuitorilor satelor şi implicit al zonelor rurale.