Ciclul calitate - produs - piață

I. CALITATEA

Introducere

„Măsura exactă a sănătăţii mentale constă

în dispoziţia de a găsi ceva bun în toate”

R.W.Emerson*

România este o ţară în curs de dezvoltare.

Cultura calităţii este în România în curs de dezvoltare.

Ideea culturală preconcepută care asimilează asigurarea calităţii cu o regulă impusă din exterior şi cu o activitate formală este o eroare deosebit de gravă! Pentru că, în sine , “important este profitul realizat, care este consecinţa încheierii unor contracte avantajoase şi, în momentul în care acceptăm ideea de negociere, ne găsim într-un raport de parteneriat şi nu într-unul de forţă”.(Mihail Ciocodeică)

Cei care doresc să vândă produse şi servicii corespunzătoare , aducătoare de profit, trebuie să accepte şi să se conformeze preceptelor managementului calităţii şi standardelor ISO 9000. În caz contrar este foarte posibil ca principalii concurenţi să obţină serioase avantaje de pe urma calităţii.

Creşterea competitivităţii şi a capacităţii de a obţine satisfacţia clientului poate fi realizată cel mai bine prin proiectarea şi implementarea unor sisteme de management al calităţii.

Programele de introducere în practica managerială a sistemelor de management al calităţii sunt diferite de la o ţară la alta, de la o organizaţie la alta şi depind de caracteristicile pieţelor, de cultura profesională, organizaţională şi de cultura procalitate.

Certificarea sistemelor de management al calităţii în conformitate cu standardele din seria ISO 9000 este o necesitate inevitabilă pentru intrarea şi susţinerea afacerilor pe piaţa exportului. Pentru ţările aflate în afara UE certificarea sistemelor de management al calităţii trebuie înţeleasă ca un paşaport de intrare în piaţa UE. Chiar şi companii mari din Japonia şi SUA, cu programe

pentru controlul calităţii bine concepute, sunt preocupate de certificări în conformitate cu standardele ISO 9000, pentru a obţine credibilitate pe plan internaţional.

Dacă managementul la vârf al unei organizaţii nu crede cu adevărat că standardele ISO 9000 sunt importante pentru îmbunătăţirea activităţii, el nu va fi capabil să facă eforturi suficiente pentru implementarea acestora. Acest punct de vedere nu trebuie supraapreciat. Obţinerea unui certificat de conformitate cu standardele ISO de la un organism acreditat trebuie să fie un fapt de importanţă secundară. Motivaţia principală trebuie să vină de la ferma convingere a managerului că sistemul de management al calităţii va fi benefic din punct de vedere al dezvoltării şi profitabilităţii pe termen lung.

Specialiştii din toate domeniile sunt chemaţi să participe la crearea unui

mediu favorabil în care companiile şi administraţiile publice europene să dorească să atingă excelenţa .

Însăşi politica europeană a calităţii urmăreşte promovarea unei noi imagini şi culturi europene a calităţii, pentru a asigura libera circulaţie a mărfurilor, dar în acelaşi timp şi pentru creşterea continuă a competitivităţii produselor/serviciilor. Eforturile Comunităţii Europene se concentrează pentru dezvoltarea unui cadru legal şi procedural armonizat, concomitent cu instituirea unui sistem de evaluare a conformităţii, eficient, competent , transparent, deci credibil, bazat pe principii clar definite.

Astăzi se vorbeşte foarte mult despre calitate. Nu există manager care să nu-şi susţină discursul cu “lozinci” despre asigurarea calităţii, îmbunătăţirea calităţii, strategia calităţii etc. Desigur ,mulţi dintre ei cred şi fac ce spun pentru că şi-au dat seama că între calitate şi profit există o corelaţie directă.

1. PROMOTORII MANAGEMENTULUI CALITĂŢII

W.A. SHEWHART

W. EDWARD DEMING

JOSEPH M. JURAN

ARMAND V. FEIGENBAUM

KAORU ISHIKAWA

PHILIP B. CROSBY

Managementul calităţii este o teorie a lumii moderne. Născut în S.U.A., în anul 1924, el a găsit în Japonia un teren excepţional de favorabil pentru a se dezvolta începând cu anii ’50. Prin contribuţiile aduse la dezvoltarea managementului calităţii, numele lui Shewhart, Deming, Juran, Feigenbaum, Crosby şi Ishikawa rămân în fruntea listei marilor calitologi ai lumii. Printre ei se află şi Josef M. Juran american de origine română.

Primul departament de asigurarea calităţii a fost creat în anul 1924 la societatea americană „Bell Telephone Laboratories - BTL”cu scopul de a optimiza producţia, urmărind în acelaşi timp şi satisfacerea nevoilor consumatorilor.

Prima asociaţie care va juca un rol important în expansiunea managementului calităţii a fost creată în 1947 – „American Society for Quality Control” (ASQC).

Primul standard care a introdus noţiunea de asigurarea calităţii (care avea atunci două funcţiuni: construire şi verificare) a fost un standard military american (1959).

Prima revistă în domeniul calităţii a fost “Industrial.Quality Control” (SUA, 1944), actuala “Qualiry Progress” editată de Societatea Americană pentru Calitate

Primul premiu al calităţii s-a acordat în Japonia în 1951 – „Deming Prize”. Premiul este cunoscut astăzi în lumea întreagă drept cea mai înaltă distincţie pentru managementul calităţii.

Primul premiu european pentru calitate s-a acordat în anul 1992.

Primul premiu român pentru calitate „J.M.Juran” s-a acordat în anul 2000.