Danemarca - profilul de țară

I. Prezentarea pe scurt a tarii

Danemarca este din punct de vedere geografic cea mai mica si cea mai sudica tara a Europei de Nord, si de asemenea cea mai veche. Se afla la nord de Germania (singurul vecin terestru), la sud-vest de Suedia, si la sud de Norvegia. Danemarca se afla la limita dintre Marea Baltica si Marea Nordului, si e formata dintr-o peninsula numita Iutlanda legata de Germania de nord, insulele Funen, Zealand, Bornholm si numeroase insule mai mici, cunoscute sub numele de Arhipelagul Danez. Groenlanda si Insulele Feroe sunt teritorii daneze autonome.

Danemarca are o suprafata totala de 43.094 kmp, din care 42.394 km2 reprezinta uscatul si 700 kmp apa.

Danemarca are conform ultimului recensamânt din iulie 2006 5.450.661 locuitori (locul 108 in lume).

Forma de stat. Danemarca (forma scurta oficiala) sau Regatul Danemarcei (forma lunga oficiala) este o monarhie constitutionala si face parte din Uniunea Europeana din 1973.

Capitala se afla la Copenhaga (1.343.000 loc.).

Alte orase importante, din care unele sunt porturi renumite: Arhus (204.000 loc.), Odense (144.000 loc.), Alborg, Esbjerg, Fredericia, Grena, Koge, Struer.

Limba oficiala este daneza, iar engleza este a doua limba predominanta.

Moneda nationala este coroana daneza, 1 krone=100 oere. Danemarca a ales sa nu se alature Uniunii Europene alaturi de celelalte 12 tari care au adoptat euro ca moneda unica la 1 ianuarie 1999.

97% din danezi sunt evanghelici lutherani, iar restul sunt protestanti si romano-catolici.

Scurt istoric.

Originile exacte ale Danemarcei s-au pierdut în istorie. Cea mai veche Danevirke este din secolul al saptelea, în acelasi timp cu noul alfabet runic. Cel mai vechi oras, Ribe, a fost fondat în jurul anului 700.

Pâna în secolul al 10-lea danezii au fost cunoscuti sub numele de vikingi, colonizând, atacând si având relatii comerciale cu toate regiunile Europei, alaturi de norvegieni si suedezi. Exploratori vikingi au descoperit Islanda din greseala, în drum spre Insulele Feroe.

În diferite momente, regele Danemarcei a controlat parti din Anglia si Irlanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Franta, în special Normandia si Insulele Virgine, Tranquebar în India, Estonia si ceea ce este astazi Germania de nord. Scania, Blekinge si Halland au facut parte din Danemarca pentru aproape întreaga sa istorie timpurie, dar au fost cedate Suediei în 1658. Uniunea cu Norvegia a fost dizolvata în 1814, când Norvegia a intrat într-o noua uniune cu Suedia (pâna în 1905).

Miscarea liberala si nationala daneza a capatat avânt în anii 1830, si, dupa Revolutiile de la 1848 din Europa, Danemarca a devenit o monarhie constitutionala, la 5 iunie 1849.