Cuprins
- Capitolul 1 Prezentare turism cultural 1
- 1.1 Patrimoniul cultural 1
- 1.2 Perspective de dezvoltare 2
- Capitolul 2 Analiza pieţei 4
- 2.1 Identificarea pieţei 5
- 2.2 Segmentarea pieţei 6
- 2.3 Piaţa ţintă 8
- 2.4 Factori care influenţează comportamentul consumatorului 9
- Capitolul 3 Produsul turistic cultural 10
- 3.1 Descriere detaliată 10
- 3.2 Atributele produsului şi analiza pe componente 12
- Capitolul 4 Politica de preț 13
- 4.1 Factori care influenţează preţul 13
- 4.2 Strategia de preț 15
- 4.3 Nivelul preţului 16
- Capitolul 5 Politica de promovare 17
- 5.1 Reclama 17
- 5.2 Promovarea vânzărilor 18
- 5.3 Relaţii publice 19
- Bibliografie 19
Extras din proiect
Analiza SWOT
Capitolul 1 Prezentare turism cultural
1.1 Patrimoniul cultural
Dunărea, izvorând din Germania, adunând afluenții din zece țări și traversând patru capitale, după un traseu de 2860 Km, formează la vărsarea sa în Marea Neagra o deltă. Raportată la România, Delta Dunării este situată în SE țării, având forma literei grecești "A" (delta) și fiind limitată la SV de podișul Dobrogei, la N trece peste granița cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° lat N și de meridianul de 29° long. E. Delta Dunării este cea mai reprezentativă deltă din Europa şi una dintre cele mai complexe din lume. Aceasta reprezintă un obiectiv de mare atracţie prin prezenţa în cadrul ei a unei variate vegataţii şi faune – piscicole si ornitologic Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunării apare ca o întindere de verdeață strabătută de șuvițe argintii. Delta Dunării este o câmpie în formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcătuită din: relief pozitiv (grinduri, ostroave) si relief negativ: brațele Dunării, canalele, gârlele, mlaștinile, bălțile și lacurile. Uscatul deltaic reprezintă 13% din suprafață și este reprezentat prin grinduri fluviale, grinduri maritime, grinduri continentale.
Un ţinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci şi plante, cu cea mai bogată faună ornitologică de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) şi ihtiologică (reprezentată de circa 100 de specii, din care amintim heringul de Dunăre şi sturionii, de la care se obţine preţiosul caviar). Aici viețuieste 98% din fauna acvatică europeană, întreaga faună de odonate, de lepidoptere acvatice și de moluște gasteropode din Europa și tot aici își găsesc refugiul mamifere rare, vertebrate care, prin prezența lor, dau notă specifică faunei deltei, amfibienii. Peștii sunt prezenți prin 65 specii, cei mai mulți de apă dulce (60%), restul migrând primăvara din Marea Neagră. Păsările sunt cele care au creat faima deltei, cunoscută, încă de la începutul secolului ca un paradis avian. Renumele se datorează celor 327 specii pe care le putem întâlni în deltă și care reprezintă 81% din avifauna României. Păsările acvatice sunt cele mai numeroase: cuibaresc 81 specii și trec prin deltă 60 specii, în total 141 specii, ceea ce reprezintă 82% din avifauna acvatică europeană.
Prima știre istorică despre Delta Dunării ne-a lăsat-o grecul Herodot, "părintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Deltă, după ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu descrie un spațiu cu bancuri de nisip între care se aflau brațe cu apă, Straba (sec.I iHr) indica șapte brațe între care se aflau insule. Mărturii ale locuirii zonei există din sec.I iHr- al II-lea dHr.
Populația deltei a fost totdeauna răzleață, mediul semi-acvatic nepermițând densități importante (densitatea medie este de 5 locuitori/km2). Vara, afluxul de turiști triplează populația, care la recensământul din 2002 se menținea la 14.583 locuitori, dintre care 12.666 români (87%), 1438 lipoveni (10%), 299 ucraineni diverși alții (1%). Delta a fost dintotdeuna un mediu-refugiu pentru populațiile inițial grecești, ulterior românești, apoi lipoveni. Aceste populații s-au amestecat, lucru dovedit de vocabularul limbilor vorbite în deltă, îndeosebi pescăresc.
Delta Dunării este cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa, acoperind o suprafaţă de 2.681 km2. În 1990, UNESCO a inclus Delta Dunării, cea mai nouă formă de relief din România, ferită de "progresul industrializării", printre rezervaţiile biosferei.
1.2 Perspective de dezvoltare
Delta Dunării este zona cu cel mai mare potenţial turistic al României, cu cel mai mare potenţial piscicol industrial şi sportiv dar şi zonă de maxim interes pentru cercetători.
Cel mai nou pământ din Europa, având 33 de ecosisteme identificate, Delta Dunării reprezintă una dintre puţinele zone din lumea civilizată care păstrează încă sălbăticia naturii. Astfel perspectivele de dezvoltare de aici sunt ridicate. Un exemplu în această direcție ar fi faptul că din ce în ce mai mult turismul de afaceri ia amploare în Delta Dunării. Conform ziarului electronic www.SMARTfinancial.ro tot mai multe firme sau companii preferă să-și organizeze aici team-building-uri, seminarii sau training-uri. Motivul ar fi zona liniștită de unde se poate ajunge ușor pe canale și lacuri. Excursiile pe care le preferă oamenii de afaceri sunt cele cu șalupe rapide cu ajutorul cărora ajung pe lacurile Nebunu și Fortuna.
O altă perspectivă de dezvoltare ar fi creșterea turismului în România și recunoașterea țării în străinătate prin dezvoltarea acestei zone. Anual, Delta Dunării este vizitată de 150.000 turiști, din care 20.000 turiști străini. Potențialul anual, exoticul florei și faunei oferă Deltei Dunării un caracter de unicat în Europa.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Delta Dunarii.doc