Dezvoltarea turismului balnear în stațiunea Călimănești Căciulata

Capitolul 1 INTRODUCERE

Turismul reprezintă, prin conţinutul şi rolul său, un fenomen caracteristic al civilizaţiei actuale, intercorelat cu celelalte componente ale vieţii economice şi sociale, tinzând să ocupe o pondere tot mai mare în ansamblul economiei. Se poate sublinia faptul că dezvoltarea turismului, cu o remarcabilă rapiditate şi continuitate, constituie unul din principalele evenimente socio-economice ale secolului XX.

Volumul în continuă creştere şi importanţă tot mai mare acordată pe plan mondial activităţile de prestări servicii (în general) şi de prestări servicii turistice (în particular), justifică încadrarea acestora într-un sector distinct al economiei naţionale, cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea generală de „sector terţiar”.

Esenţa sectorului terţiar rezidă în principal în prestarea unei game diverse de servicii, îndeplinind astfel o funcţie social-economică importantă: funcţia de verigă de legătură între ramurile economiei naţionale. Includerea turismului în sectorul terţiar se justifică şi prin aceea că toatea ctivităţile turistice sunt activităţi de prestaţii, atât în cazul serviciilor specifice, cât şi încazul serviciilor conexe de care beneficiază direct sau indirect, industria turistică. Datorită caracterului eterogen al acestor activităţi şi datorită interferenţelor serviciilor turistice cu alte activităţi ale sectorului terţiar, indicatorii economici folosiţi pentru măsurarea volumului activităţii turistice nu sunt în toate cazurile suficient de reprezentativi pentru a permite determinarea cu precizie a ponderii turismului în totalul efectelor economice ale sectorului terţiar.

Rolul turismului în economia unei ţări a crescut tot mai mult, impactul său asupra altor ramuri şi sectoare ale economiei, contribuţia sa la creearea PNB devenind tot mai evidentă. Turismul este şi un factor de diversificare a structurii sistemului economiei naţionale prin apariţia unor ramuri a căror activitate e legată de cea turistică prin lărgirea şi reorientarea producţiei unor ramuri consacrate. Turismul contribuie de asemenea la utilizarea mai bună a forţei de muncă. La 100 de noi locuri de muncă în turism se creează între 60-80 locuri de muncă în construcţii şi agricultură. Importanţa turismului decurge şi din faptul că, aceasta contribuie la atenuarea unor dezechilibre teritoriale, permiţând integrarea în circuitul mondial a unor zone mai sărace din punctul de vedere al resurselor pentru industrie, al resurselor umane, etc. În ce priveşte contribuţia turismului la protejarea mediului, specialiştii sunt unanimi în a aprecia că, prin amenajarea turistică se încearcă punerea în valoare a resurselor concomitent cu protejarea lor. Problemele se rezolvă prin amenajare turistică.

Turismul contribuie la ridicarea calităţii vieţii, permiţând o utilizare eficientă şi raţională a timpului liber, în acelaşi timp un mijloc de recreere, instruire, contribuind la refacerea capacităţii de muncă. Turismul contribuie şi la ridicarea nivelului de instruire şi civilizaţie a omului, asigură un plus de informare prin contracte cu alte civilizaţii, intensifică legăturile dintre populaţii. Nivelul de dezvoltare al turismul reprezintă un indice de calitate al progreselor înregistrate în comerţul mondial al progresului comerţului mondial. Rolul turismului se manifestă pe mai multe planuri şi anume: creşterea schimburilor internaţionale, diversificarea acestora, echilibrarea balanţei de plăţi. Turismul contribuie şi la diversificarea exporturilor. Pentru ţările receptoare deturişti, cheltuielile făcute cu nonrezidenţii echivalează cu un export de marfă: „exportintern de marfă”.

Turismul de tratament ocupă o poziţie deosebită in cadrul turismului intern şi internaţional, cura balneară având funcţii complexe putând fi adaptate la toate cerinţele stiinţei medicale datorităa faptului că prin terapia balneo-fizică se tratează aşa numitele “boli ale civilizaţiei”.

Este bine cunoscut că atât pe plan mondial cât si in ţara noastra, se înregistrează o creştere de viaţă, ceea ce presupune o solicitare a organismului, în special în mediul urban, conducând la apariţia a noi aspecte ale morbidităţii populaţiei.

În asemenea condiţii vacanţele de sănătate şi respectiv curele balneo-climaterice devin parte integrantă a sistemului de ocrotire a sanataţii, un instrument prin care se pot realiza obiective multiple şi complexe. Factorii terapeutici naturali sunt consideraţi in prezent, pe de o parte remedii cu o valoare deosebită, in unele staţiuni fiind indispesabil, de neînlocuit in realizarea unor efecte profilactice, terapeutice şi de recuperare, iar pe de alta parte, o alternativă a terapiei cu mijloace farmacologice, medicamentoase. În unele staţiuni, serviciile de cură şi tratament balneo-medical sunt considerate ca fiind servicii complementare, care se adaugă motivaţiei principale a turistului, dar în altele reprezintă profilul principal ce caracterizează activitatea turistică.

În aceasta lucrare s-a încercat o caracterizare şi o analiză a factorilor care stau la baza formării produsului turistic balnear, şi pe o descriere concretă a staţiunii balneo-turistice permanente Călimaneşti-Căciulata.

Prezentarea staţiunii Călimăneşti-Căciulata

Judeţul Vâlcea a fost cel mai puţin afectat de descreşterea activităţilor din turism. Tendinţele descrescătoare înregistrate în turism sunt atenuate de aşa numitul „turism social", care reprezintă fluxul de turişti care vizitează regiunea mulţumită subvenţiilor sociale de la bugetul statului. De fapt, cazarea în staţiunile balneoclimaterice este subvenţionată pentru persoane care suferă de anumite boli şi pentru bătrâni. Acest segment de turism este prin definiţie caracterizat prin cheltuieli reduse (în Vâlcea - 52% din totalul locurilor de cazare şi 70% din numărul vizitatorilor în localităţile balneoclimaterice).

Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului, Călimăneşti - Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă. Conform Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie - Ministerul Sănătăţii şi Familiei, staţiunea Călimăneşti - Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din România.