Economie europeană - România

Denumire: România

Acest nume a fost adoptat în 1862, după fondarea statului-naţiune prin unirea celor două Principate româneşti, Valahia şi Moldova, în 1859.

Abrevierea internaţională: ROU.

Situarea: în sud-estul Europei Centrale, în nordul Peninsulei Balcanice, pe Dunărea inferioară.

Granitele

Hotarele României însumează în total 3 149,9 km. Două treimi din acestea (2 064,4 km) sunt determinate de Dunăre şi de râurile Prut şi Tisa sau urmează linia ţărmului Mării Negre, în timp ce o treime (1 085,5 km) reprezintă graniţa terestră. Apele teritoriale române se întind până la 12 mile marine în largul Mării Negre.

Vecinătăţi

România se învecinează cu cinci state, cel de-al şaselea vecin fiind Marea Neagră. La NE şi E are graniţă cu Republica Moldova (681,3 km), la N şi E cu Ucraina (649,4 km), la SE cu Marea Neagră (193,5 km), la S cu Bulgaria (631,3 km), la SV cu Serbia şi Muntenegru (546,4 km) şi la V cu Ungaria (448,0 km)

Suprafaţa

Este de 238 391 kmp, comparabilă cu cea a Marii Britanii, ceea ce situează România pe locul 80 în lume şi pe locul 12 în Europa ca mărime.

România are o formă ovală, întinzându-se pe 735 km de la vest la est şi pe 530 km de la nord la sud.

Distribuţia suprafeţei: teritoriu arabil (39,2%), păduri (28%), pajişti şi fâneţe (20,5%), vii şi livezi (2,3%), clădiri, drumuri şi şosele (4,5%), ape şi iazuri (3,7%), alte zone (1,8%).

MODUL DE ORGANIZARE A STATULUI

Împărţirea administrativă

Conform articolului 3 din Constituţie, teritoriul României are o organizare administrativă pe comune, oraşe şi judeţe.

România are 41 de judeţe, plus municipiul-capitală Bucureşti care are un statut similar cu acela de judeţ. Un judeţ are, în medie, o suprafaţă de 5 800 km 2 şi o populaţie de 500 000 de locuitori.

Judeţele sunt (în ordine alfabetică, având specificată şi reşedinţa de judeţ)

• Alba - Alba Iulia

• Arad - Arad

• Argeş - Piteşti

• Bacău - Bacău

• Bihor - Oradea

• Bistriţa-Năsăud - Bistriţa

• Botoşani - Botoşani

• Braşov - Braşov

• Brăila - Brăila

• Buzău - Buzău

• Caraş-Severin - Reşiţa

• Călăraşi - Călăraşi

• Cluj - Cluj Napoca

• Constanţa - Constanţa

• Covasna - Sfântu Gheorghe

• Dâmboviţa - Târgovişte

• Dolj - Craiova

• Galaţi - Galaţi

• Giurgiu - Giurgiu

• Gorj - Târgu Jiu

• Harghita - Miercurea Ciuc

• Hunedoara - Deva

• Ialomiţa - Slobozia

• Iaşi - Iaşi

• Ilfov - Buftea

• Maramureş - Baia Mare

• Mehedinţi - Drobeta Turnu Severin

• Mureş - Târgu Mureş

• Neamţ - Piatra Neamţ

• Olt - Slatina

• Prahova - Ploieşti

• Satu Mare - Satu Mare

• Sălaj - Zalău

• Sibiu - Sibiu

• Suceava - Suceava

• Teleorman - Alexandria

• Timiş - Timişoara

• Tulcea - Tulcea

• Vaslui - Vaslui

• Vâlcea - Râmnicu Vâlcea

• Vrancea - Focşani

• Bucuresti•

Capitala

Bucureşti este cel mai important şi cel mai populat oraş al României, fiind centrul politic, administrativ, economic al ţării. Este situat în S-SE României. Oraşul se întinde pe o suprafaţă de 228 kmp şi are 1.924.959 de locuitori (la 1 iulie 2005; sursa: Institutul Naţional de Statistică)(reprezentând 9% din totalul populaţiei ţării şi 15% din populaţia urbană), fiind al treilea oraş ca număr de locuitori din regiune, după Atena şi Istanbul. Oraşul Bucureşti a fost prima oară menţionat în 1459, ca şi cetate de scaun a Ţării Româneşti sub domnia lui Vlad Ţepes, deşi aşezarea datează încă din secolul al XIV-lea. Între secolele XVII-XIX, Bucureşti a fost capitala Ţării Româneşti, iar în 1862 a devenit capitala României.

Oraşele principale

Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Timişoara, Craiova, Galaţi, Braşov, Ploieşti, Brăila, Oradea, Bacău, Piteşti, Arad şi Sibiu.

Populaţia: 21.623.849 (1 iulie 2005; sursa: Institutul Naţional de Statistică)

Ca populaţie, România este a 43-a ţară în lume şi a 9-a în Europa. 54.9% din populaţie locuieşte în oraşe şi localităţi şi 45.1% în zona rurală. Populaţia masculină reprezintă 48.8% şi cea feminină 51.2% din totalul locuitorilor.

Naţionalităţi: români 89,5%, unguri (inclusiv secui) 6,6%, rromi (ţigani) 2,5%, alţii 1,4%

Religia: ortodocşi: 86,8%, romano-catolici 4,7%, reformaţi 3,2%, penticostali 1,5%, alţii 3,8%.

Limba oficială: limba română, limba maternă pentru 91% din populaţia ţării. Minorităţile etnice sunt libere să-şi utilizeze limba maternă în şcoli, administraţie, sistemul juridic, presă, cultură etc. Limba maghiară este vorbită de cea mai numeroasă minoritate etnică, iar limba germană de minoritatea germană (saşi şi şvabi). Principalele limbi străine care circulă în prezent în România sunt engleza, franceza şi germana.