Evoluția serviciilor Vodafone România

1 SERVICII DE TELECOMUNICATII MOBILE

În acest prim capitol am realizez o introducere în serviciile de telecomunicatii mobile, încercând sa nu intru foarte mult în detalii, decât acolo unde mi s-a parut a fi absolut necesar (în prezentarea caracteristicilor pentru diferitele standarde).

De asemenea am dorit sa subliniez particularitatile pe care le prezinta acest tip de servicii si totodata sa fac o scurta trecere în revista a începuturilor serviciilor de telecomunicatii din tara noastra.

1.1 Notiuni de servicii de telecomunicatii mobile

Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile având ca obiect transmiterea, emiterea si receptia de semnale, înscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice natura prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii. Serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la reteaua mondiala de informatii: telefonia fixa, transmisii prin cablu si, mai nou, aparatele foto clasice.

Telefonia celulara consta în furnizarea de servicii de telefonie mobila prin intermediul unei retele de celule distribuite pe o arie întinsa. O celula are asociata o statie de de baza radio(BTS = Base Transceiver Station) care contine emitator radio, receptor radio si antena. Statia de baza radio trimite si receptioneaza semnale spre si de la telefoanele mobile aflate în aria de acoperire radio. Un controler al statiei de baza (BSC = Base Station Controller) administreaza utilizarea resurselor radio alocate statiilor de baza radio din sfera de actiune a acestuia. Conexiunea intre abonati este controlata si realizata de centrale telefonice (MSC = Mobile Switching Center).

Dupa cum tubul vidat si tranzistorul au facut posibila realizarea retelei telefonice timpurii, revolutia wireless a început numai dupa ce microprocesoarele ieftine, circuitele miniaturale si centralele digitale au devenit disponibile

Desi planurile initiate de Statele Unite ale Americii de a introduce telefonia mobila dateaza înca din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, punerea lor în aplicare nu a avut loc decât în anul 1978, si atunci cu titlu de încercare. Practic telefonia mobila a început sa fie folosita în adevaratul sens al cuvântului abia în 1984.

Pe 17 iunie 1946, în orasul american Saint Louis din Missouri, AT&T si Southwestern Bell au prezentat primul sistem comercial american de telefonie mobila numit : Mobile Tephone Service (MTS), un sistem half - duplex ce utiliza doua frecvente, dar numai una dintre parti vorbea, pe rând.

AT&T n-a introdus centralele automate pentru telefonia mobila decât în 1964, când Bell System introduce sistemul Improved Mobile Telphone Service(IMTS), un sistem în full - duplex, ceea ce înseamna ca toate convorbirile au loc în acelasi mod ca si la telefoanele clasice.

Tehnica reutilizarii frecventelor a fost introdusa prima data intr-un serviciu comercial în 1969 de catre Bell System. Calatorii unui tren care circula cu 100 de mile pe ora între New York si Washington, au considerat util sa dea telefon din tren. Sunt folosite sase canale în banda de 450 MHz, sistemul fiind administrat de un centru de control computerizat din Philadelphia. Principalele elemente ale telefoniei celulare apar, în sfârsit, dar sistemul nu va deveni pe deplin functional decât în 1978.

Principiul de baza caruia functioneaza telefonia celulara este acela al reutilizarii frecventelor, fiind cel care a facut diferenta dintre IMTS si adevarata telefonie mobila. Echipamentele radio aflate în fiecare centrala de telefonie celulara, precum si puterea redusa a telefoanelor mobile, permit ca aceleasi frecvente radio sa fie reutilizate în celule diferite, multiplicând capacitatea de a initia apeluri fara a crea interferente. Acesta metoda spectrala extrem de eficienta, contrasteaza evident cu vechile sisteme de telefonie mobila care au folosit un transmitator central foarte puternic, ce stabilea comunicatii cu telefoanele mobile de mare putere, montate pe automobile, pe un numar mic de frecvente, canalele fiind monopolizate si neputând fi reutilizate pe o arie extinsa.

O retea de telefonie mobila se poate imagina ca fiind un fagure de miere. Deplasarea unui utilizator pe o anumita ruta presupune deplasarea dintr-o celula în alta.

Scopul principal al retelei GSM este de a asigura continuitatea apelului, cu un nivel adecvat de calitate, de aceea echipamentele de întretinere si înregistrare monitorizeaza la anumite intervale de timp miscarile statiilor mobile (telefon cu SIM (Subscriber Identity Module) activ) chiar daca acestea nu sunt folosite, dar sunt în modul stand-by.