Lansarea unui produs nou pe piață - Cadă cu hidromasaj

Industria bricolajul este o ramură a comerţului ce pune la dispoziţia consumatorilor produse pentru construcţia de locuinţe, amenajare sau reamenajare de apartamente sau case. Prin bricolaj se înţelege totalitatea produselor de genul celor folosite pentru acoperirea/finisarea pereţilor, pardoselilor, plafoanelor, produse de mobilier şi tâmplărie, scule şi instalaţii folosite în acest domeniu, obiecte sanitare şi accesorii, etc.

I. Analiza externă

A. Conjunctura la nivel macro (la nivel de industrie)

1. Mediul demografic

Principalele caracteristice ale pieţei sunt1:

- Mărimea pieţei - Conform recensământului din 2002, România avea o populaţie de 21,68 milioane de locuitori şi este de aşteptat ca în următorii ani să se înregistreze o scădere lentă a populaţiei ca urmare a sporului natural negativ, astfel, în iulie 2008, numărul locuitorilor era de 21,50 milioane. Acest lucru poate reprezenta o ameninţare pentru industria bricolajului, deoarece în viitor va scădea numărul clienţilor.

- Structura pe sexe - Conform Anuarului statistic al României populaţia este alcătuită din 10,5 milioane bărbaţi (48,7%) şi 11,0 milioane femei (51,3%). Deoarece procentele sunt apropiate, acest lucru poate fi o oportunitate în industria bricolajului. Pentru produsele de acest gen, procesul de achiziţionare se face cu acordul membrilor familiei/pe gospodărie.

- Structura pe vârste - poartă amprenta specifică unui proces de îmbătrânire demografică, marcat, în principal, de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani), şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 60 ani şi peste). Populaţia adultă (15-59 ani) reprezintă 65,2% din total, în scădere cu 52,1 mii persoane faţă de mijlocul anului 2005. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 35-39 ani şi 50-59 ani şi a scăzut cea din grupele de vârstă 15-19 ani, 25-29 ani şi 40-49 ani. Acest lucru poate fi văzut ca o oportunitate, deoarece persoanele adulte sunt cele care au putere de cumpărare.

1 http://www.insse.ro/cms/files%5Cpublicatii%5CRomania%20in%20cifre%202009.pdf

3

- Densitate - 90,2 locuitori / km2, la 1 iulie 2008. Creşterea numărului de locuitori pe km2 reprezintă o oportunitate, deoarece aria de interes a magazinelor de bricolaj o reprezintă zonele complet neacoperite cu o densitate mare a populaţiei.

- Rata natalităţii – Natalitatea, prima componentă a mişcării populaţiei, a înregistrat o creştere, după ce în ultimii doi ani cunoscuse o uşoară scădere. În condiţiile în care, pe termen scurt şi mediu, nu se poate aştepta ca migraţia externă şi mortalitatea să contribuie semnificativ la reducerea scăderii demografice din România, natalitatea rămâne singura componentă asupra căreia se poate acţiona cu rezultate eficiente. Redresarea natalităţii poate avea efecte pozitive şi de lungă durată.

- Rata mortalitaţii - Mortalitatea, ca a doua componentă a mişcării populaţiei, a rămas relativ ridicată în România. Scăderea continuă şi semnificativă a nivelului acestei componente trebuie luată în considerare din perspectiva redresării evoluţiei demografice a României. În anul 2008 s-au înregistrat 253,2 mii decese, cu 8,9 mii persoane mai puţine decât în anul 2005, rata mortalităţii generale, în scădere faţă de anul 2005, ajungând la 11,8 decese la 1000 locuitori.

- Locul de rezidenţă - În anul 2008, în mediul urban locuiau 11,8 milioane persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia ţării. Oraşele mari deţin 29,9% din populaţia ţării şi 54,4% din populaţia urbană. La 1 iulie 2008, în mediul rural locuiau 9,7 milioane persoane reprezentând 45,0% din populaţia ţării. Deoarece magazinele ce comercializează produse de bricolaj se construiesc în zone cu populaţie de peste 100.000 de locuitori, rezultă că un număr cât mai mare de persoane stabilite în mediul urban reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea în domeniul bricolajului.

- Rata migraţiei interne - În anul 2008 şi-au schimbat domiciliul 389,3 mii persoane, rata migraţiei interne a fost de 18,1 schimbări de domiciliu la 1000 locuitori. Ca şi în anul precedent, fluxurile migratorii din urban (în rural şi în urban) deţin cele mai mari ponderi în structura migraţiei.