Logistică inversă - Volvo

I. Concepte folosite

1. Logistica este arta coordonarii supply chain-ului si stiinta administrarii fluxului de bunuri, energie, informatie si alte resurse precum produse, servicii si oameni din sursa productiei pietei. Este dificil, daca nu chiar imposibil, sa realizezi comert international, procese de import/export globale, repozitionare internationala de materiale/produse brute si productie fara un suport logistic profesional. Implica integrarea informatiei, transportul, inventarul, depozitarea, manipularea materialelor si ambalarea. Responsabilitatea operativa a logisticii este repozitionarea geografica a materialelor brute, derularea proceselor si inchiderea inventarelor la cel mai mic cost posibil.Cuvantul logistica isi trage originea din anticul grecesc “logos”, care inseamna cuvant, calcul, motiv, speech (vorbire), discurs, proportie.

2. Logistica inversa este procesul logistic de eliminare a produselor noi sau folosite din punctul initial al supply chain-ului, cum ar fi retururi de la clienti, suprastoc, marfa expirata, si redistribuirea lor folosind reguli de management de colectare din care va rezulta maximizarea valorii la sfarsitul capacitatii lor utile originale. Operatiunea de logistica inversa este considerabil diferita de logistica progresiva.Trebuie sa stabileasca puncte de colectare convenabile pentru a primi bunurile folosite de la clientul final sau sa elimine activele din supply chain ca sa se obtina mai multa eficienta in folosirea stocului global. Necesita sisteme de ambalare si depozitare care vor asigura ca ce a mai ramas din valoarea produsului folosit nu este pierdut din cauza manipularii neglijente. Deseori necesita dezvoltarea unui mod de transportare care sa fie compatibil cu existenta sistemului logistic progresiv. Colectarea poate include returul bunurilor depozite de stocare , returul bunurilor catre producatorul original pentru ramburs, vanzarea produselor la second-hand, reciclatrea bunurilor, sau o combinatie din care va reiesi valoarea maxima a bunurilor in discutie.

De exemplu, tricouri cu defecte minore, cum ar fi logo gresit sau mici defecte de cusatura sunt deseori vandute cu discount de catre vanzatori cu amanuntul specializati. Colectarea hainelor cu defecte din diferite magazine si revinderea lor cu discount este un exemplu de logistica inversa.

3. Logistica inversa si logistica verde

Trebuie să se facă distincţie între logistica inversa şi un subiect, foarte important, strans legat de primul, logistica verde. Logistica inversă se referă la toate eforturile de a muta bunuri de la locul lor tipic de eliminare, pentru recapatarea valorii.

Logistica verde sau logistica ecologica, se referă la înţelegerea şi minimizarea impactului ecologic al logisticii. Activitatile pe care logistica verde le presupune includ măsurarea impactului asupra mediului în special ale diferitelor moduri de transport, certificate prin ISO 14000, reducerea energiei folosite in activitatile de logistică şi reducerea utilizării de materiale.

Unele activităţi cuprinse in procesul de logistică verde pot fi clasificate in sfera logisticii inverse . De exemplu, utilizarea laditelor refolosibile şi remanufacturarea apartin atat logisticii inverse cat si logisticii verzi. Cu toate acestea, există o serie de activităţi de logistică verde care nu sunt legate de logistica inversa. De exemplu, reducerea energiei de consum sau de proiectare a unui pachet de unică folosinta nu sunt activitati de logistica inversa. Proiectand un produs pentru a fi folosit mai putin plastic nu nu se incadreaza in activitatea de logistica inversa, dar proiectare a unui produs care foloseste ca materie prima materiale refolosibile implica logistica inversa.

4. Corporate social responsability

The World Business Council for Sustainable Development in its publication "Making Good Business Sense" by Lord Holme and Richard Watts : ‚ Responsabilitatea socială inseamna a continua angajamentul in afaceri de a se comporta etic şi de a contribui la dezvoltarea economică si, in acelasi timp, de a imbunătăţii calitatea vieţii a forţei de muncă şi a familiilor lor, precum şi a comunităţii locale şi a societăţii în general.’

Acelaşi raport da unele dovezi ale diferitelor percepţii a ceea ce ar trebui sa insemne CSR pentru diferite societăţi din întreaga lume. Diferite definitii ca: ‚ CSR este despre capacitatea de a construi mijloace de trai durabile. Se respectă diferenţele culturale şi găseşte oportunităţi de afaceri în scoaterea la iveala a unor abilităţi ale angajaţilor, ale comunitate şi ale guvernului.’ (Ghana); ‚ CSR se refera la a da inapoi societatii’ (Phillipines).

Definitia folosita de Business for Social Responsibility este : ‚a face afaceri intr-un mod care atinge sau depăşeşte asteptarile etice, juridice, comerciale ale societatii’

Pe de alta parte Comisia Europeana defineste astfel : ‚Un concept prin care companiile decid voluntar pentru a contribui la o societate mai bună şi un mediu mai curat. Un concept prin care companiile integrează preocupări sociale şi de mediu în operaţiunile lor de afaceri şi în interacţiunea lor cu părţile interesate, pe bază de voluntariat.’

II. CSR si logistica

Responsabilitatea sociala corporativa (CSR) reprezenta nu cu mult timp in urma un concept nebulos care a ocupat discuţii teoretice cu privire la rolul afacerilor în societate. Probleme de mediu, diversitate, siguranţă şi drepturile omului au fost, se pare, diverse griji plasate sub eticheta de CSR şi tratate ca şi probleme intamplatoare ale managementului logisticii.

Cu toate acestea, discuţiile teoretice referitoare la CSR au avut un rezultat negativ atât in publicitate cat si asupra câştigurilor pentru firme precum Nike, pentru filialele din strainatate, Conoco şi producţia de ulei din Birmania, Texaco, Denny's şi Coca-Cola pentru litigiile pentru discriminare . CSR a evoluat şi acum presupune că managementul are datoria de a lua decizii pentru firmă care să contribuie la bunăstarea şi interesul al afacerilor cât şi în societate. (Szwajkowski, 1986)

Rolul acestor externalităţi a evoluat atât de intens incat chiar managerii de unitate din cadrul organizatiei, cum ar fi cei care gestionează logistica pentru firma, au ajuns sa dezvolte modele de comportament cu privire la probleme de CSR. Este evidentiat faptul ca misiunea logistica de ieri este înlocuita de un concept mai larg determinat de responsabilitate socială.

Cercetarea, in momentul de fata, se concentrează pe logistica inversa si managementul lanţului de aprovizionare(SCM) al mediului; diversitatea in cadrul fortei de munca a logisticii unei firme si un lant de aprovizionare mai larg; siguranţă operaţiunilor de transport şi depozitare, precum şi problemele etice în relaţiile cumpărător-furnizor.

Cu toate acestea, activitatea în logistică inca nu a grupat impreuna numeroasele probleme pentru a răspunde la întrebarea: Cum manageriaza o firma functia de logistică ca si CSR?

LSR (logistics social responsability) sunt denumite acele probleme care relationeaza cu managementul logistic al responsabilitatii sociale.